Chișinăul urmărește foarte atent evoluția crizei politice din România și își dorește la București o guvernare pro-europeană stabilă – este mesajul cu care a venit la București președintele Parlamentului moldovean, Igor Grosu. Acesta a participat marți la Forumul de Securitate al Mării Negre și Balcanilor și a avut întâlniri cu președintele Nicușor Dan, premierul demis Ilie Bolojan.
Perioada podurilor de flori a trecut și a venit timpul construirii de poduri de piatră și de interconexiuni strategice peste Prut, care să unească ireversibil Republica Moldova și România, a declarat Igor Grosu într-un interviu în studioul RFI de la București. „Pentru aceste proiecte, dar și pentru susținerea deschiderii oficiale a negocierilor de aderare la UE avem nevoie de o guvernare pro-europeană la București”, a spus Igor Grosu. „România este un avocat și un partener de suflet excepțional și special pentru noi în tot ce facem”, potrivit rfi.
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
„Avem nevoie, și Republica Moldova, și Ucraina, de susținerea României în deschiderea negocierilor politice de aderare la UE în luna iunie. Ne bucură laudele de la Bruxelles, dar am vrea să avem și progrese concrete în aderare pe care le așteaptă cetățenii moldoveni care au votat constat pentru Europa, în pofida presiunilor dinspre Rusia”, a spus Igor Grosu.
Oficialul a subliniat că Kievul și Chișinăul vor avea în iunie un start comun politic pentru negocierile de aderare la blocul comunitar, după care fiecare va fi tratat în conformitate cu meritele și progresul în reforme. „Menținem obiectivul de 2028 pentru încheierea negocierilor cu UE și 2030 pentru aderarea Republicii Moldova”, a declarat Igor Grosu.
Oficialul a mai subliniat că Republica Moldova a fost mereu recunoscătoare României pentru sprijin și i-a mulțumit de fiecare dată. Își dorește însă să iasă din paradigma de stat asistat și să fie actor activ și contributor egal la securitatea și proiectele comune. Lucru valabil și în relația cu UE.
În același timp, Igor Grosu spune că opțiunea Unirii Republicii Moldova cu România este și trebuie să rămână în continuare pe masă, de rând cu varianta integrării europene, atâta timp cât Rusia rămâne o amenințare pentru securitatea regională.
Oficialul de la Chișinău a îndemnat românii să nu aplece urechea la propaganda rusească, pentru că Rusia nu a respectat niciodată poporul român și urmărește doar dezbinarea. „În Ucraina e un război clasic și cognitiv în același timp. La noi, este un război cognitiv pentru mințile oamenilor, pentru a ne descuraja, a ne demotiva, pentru a ne face să nu credem în propriile noastre forțe, în statele și în instituțiile noastre. Acesta este scopul Rusiei”, declară oficialul.
Igor Grosu a mai vorbit în interviu despre criza din Transnistria și felul în care Guvernul de la Chișinău a început să reintegreze regiunea separatistă pro-rusă în spațiul economic și social al Republicii Moldova. Dar și despre felul în care vede retragerea trupelor ruse din Transnistria și reacția Rusiei la demersurile Chișinăului.
„În rest, respect pentru Ucraina, pentru tot ce fac ei, pentru prețul foarte mare pe care îl plătesc pentru a-și apăra țara, dar și pentru a ne apăra pe noi, Republica Moldova, România și întreaga Europă. Ucraina merită tot suportul și tot respectul: asta le spun la toți omologii mei europeni. Dacă nu investim să ajutăm Ucraina, vom plăti un preț mai mare mai târziu”, mai spune Igor Grosu în interviul de la RFI.
Criza politică și ascensiunea AUR, sursă de îngrijorare la Chișinău
„Urmărim cu atenție ce se întâmplă la București. Dorința și așteptarea noastră este să vedem la București o guvernare pro-europeană stabilă, predictibilă, pusă pe treabă, pe proiecte. Avem multe și trebuie să le ducem la bun sfârșit în termen, așa cum ne-am angajat”, spune Igor Grosu.
Acesta se arată îngrijorat de ascensiunea partidului AUR, liderul căruia, George Simion este interzis în Republica Moldova și s-a pronunțat de mai multe ori împotriva parcursului european al țării.
„Această extremă dreaptă mai încearcă să propage niște antene și la noi, peste Prut, deși nu prea îi reușește. Eu cred că poporul român își dorește altceva, a ales altceva și vom avea la București o guvernare pro-europeană, stabilă, care reprezintă un avantaj și pentru Uniunea Europeană, având în vedere că România apără flancul estic al UE, dar, bineînțeles, și pentru Republica Moldova. România este un avocat și un partener de suflet excepțional și special pentru noi în tot ce facem”.
„Prutul a devenit un șantier – așa facem unirea”
„Avem luxul să fim martori la două momente istorice: podurile de flori și podurile de piatră. O evoluție interesantă, păcat că a fost nevoie să treacă trei decenii și jumătate între ele”, spune Igor Grosu.
Proiectele de infrastructură peste Prut includ trei linii electrice, poduri, autostrăzi, cale ferată, infrastructură portuară. Urmează să fie dezvoltate capacități de producere și stocare de energie, ceea ce este o problemă și în România, și în Republica Moldova. „Sunt proiecte foarte mari care presupun resurse financiare europene foarte mari. Sunt credite pe care și România, pe de o parte, și noi în Republica Moldova le-am contractat. Aceste proiecte vor duce la o integrare mult mai reală, hai să zic așa, o unire între cele două maluri ale Prutului”, spune Igor Grosu.
Poduri de piatră pe locul podurilor de flori
„E bine să avem poduri de flori, e bine să facem schimburi de ansambluri de muzică populară, expoziții, festivaluri, să venim în ospeție unul la altul, să avem înfrățiri. Dar e nevoie de mai mult, este nevoie de liantul acesta al infrastructurii care să lege pentru totdeauna maluri ale Prutului. Sunt podurile, sunt investițiile statului în infrastructură care trebuie să fie urmate de investiții private: bănci, companii. Noi ca stat trebuie să creăm condiții ca aceste lucruri să meargă mult mai repede. Aceasta e abordarea noastră și asta propunem și colegilor români”, spune Igor Grosu.
Unirea rămâne o opțiune, în fața agresivității Rusiei
În același timp, Igor Grosu spune că opțiunea Unirii Republicii Moldova cu România este și trebuie să rămână în continuare pe masă, de rând cu varianta integrării europene, atâta timp cât Rusia rămâne o amenințare pentru securitatea regională.
„Ne întâlneau omologii europeni și ne rugau să comentăm subiectul. Și le spuneam în felul următor: „Colegi, nu vă supărați! Oricare român ai întreba de pe un mal și de pe altul, cu un nivel de educație medie, dar care își cunoaște istoria, limba, tradiția, cultura, nu poate răspunde altfel. Pentru că noi suntem parte a unei națiuni și e firesc să ne dorim lucrul acesta.
Unii optează pentru Unirea imediată, alții înțeleg că pe moment calea cea mai reală este integrarea europeană, prin care ne vom regăsi într-un termen foarte, foarte restrâns în marea familie a Uniunii Europene. Eu cred că cea mai prielnică modalitate acum este integrarea europeană. Însă ambele poziții trebuie respectate. Sunt opțiuni care trebuie să rămână pe masă, în special în contextul geopolitic de securitate în care ne aflăm. Mă refer la agresiunea Rusiei. Ambițiile ei imperiale nu sunt încă satisfăcute și chiar dacă vom avea o oprire a ostilităților în Ucraina, consecințele războiului vor fi resimțite mulți, mulți ani înainte”, spune oficialul de la Chișinău.
„Nu aplecați urechea la propaganda rusească – Rusia nu a respectat niciodată poporul român”
Igor Grosu a avut un îndemn pentru românii care înclină urechea spre propaganda rusească. „Rusia, de-a lungul istoriei, din păcate nu a respectat niciodată poporul român. Ne-a tratat ca o periferie, ca o sursă de beneficii. Cel care își uită istoria riscă să o repete. Vă dau câteva exemple: raptul Basarabiei, foametea organizată, deportările. Lucrurile au fost organizate premeditat pentru Republica Moldova, pentru România și pentru Ucraina, nu pentru alții.
De aceea, verificați informația, documentați-vă din surse credibile, ascultați câteva surse până vă face o opinie și nu vă lăsați manipulați. Pentru că suntem în centrul unui război cognitiv. În Ucraina e un război clasic și cognitiv în același timp. La noi, este un război cognitiv pentru mințile oamenilor, pentru a ne descuraja, a ne demotiva, pentru a ne face să nu credem în propriile noastre forțe, în statele noastre, în instituțiile noastre. Acesta este scopul Rusiei. Nimic mai mult”, spune oficialul de la Chișinău.
„Mă tem că „integrarea accelerată” a unor state în UE nu va fi posibilă”
Republica Moldova și Ucraina mizează pe lansarea negocierilor oficiale, politice, de aderare la UE în luna iunie. „Ne bucură laudele de la Bruxelles, dar am vrea să avem și progrese concrete pe care le așteaptă cetățenii moldoveni care au votat constat pentru Europa, în pofida presiunilor dinspre Rusia”, a spus Igor Grosu.
Oficialul a subliniat că Kievul și Chișinăul vor avea un start comun politic pentru negocierile de aderare la blocul comunitar, după care fiecare va fi tratat în conformitate cu meritele și progresul în reforme. „Menținem obiectivul de 2028 pentru încheierea negocierilor și 2030 pentru aderarea Republicii Moldova la UE”, a declarat Igor Grosu.
„Am avut discuții de curând la reuniunea președinților parlamentelor țărilor membre și candidate al UE la Copenhaga, acum vreo două săptămâni. Mă tem că abordarea cu „integrarea accelerată” nu va fi posibilă. Totul va fi bazat pe merite. Dar noi și Ucraina vrem să avem dreptul unui start politic comun, după care fiecare țară va fi evaluată în funcție de meritele proprii.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Se va mișca Ucraina mai repede, vom fi și noi mai fericiți, vom fi la adăpost din punctul de vedere al securității, dar și din punct de vedere a integrării europene. Dacă mergem noi mai repede, la fel, este în interesul Ucrainei ca în spate o să aibă o țară, o guvernare, o societate europeană și să nu se uite cu grijă în spate, spre Vest, către hotarul cu Republica Moldova dacă, Doamne ferește, ar veni o guvernare pro-rusă la noi. Deci, aici interesul este comun. Cu cât mai repede se va mișca unul, va fi o motivare pentru celălalt să învețe din experiența, să ne susținem reciproc”, a subliniat șeful Legislativului de la Chișinău.
În Transnistria avem nevoie de sprijinul României, Ucrainei, UE și SUA
Transnistria, spune Igor Grosu, nu poate fi o piedică pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. Modelul economic susținut acolo de Rusia prin gaze gratuite colapsează, iar Chișinăul vede aici oportunități pentru a-și apropia populația din Transnistria. Mulți dintre locuitorii de acolo, spune Igor Grosu, „votează cu picioarele” – adică aleg să plece din regiunea separatistă la Chișinău fie la muncă, fie pentru asistență socială, fie la studii. Agenții economici din Transnistria exportă 80 la sută din producție în UE cu acte de export ale Republicii Moldova.
„Deci, este un fel de reintegrare și integrare economică în Uniunea Europeană în avans”, spune Igor Grosu. Chișinăul a creat și un Fond de convergență, la care vor contribui agenții economici transnistreni, din care se va finanța dezvoltarea Transnistriei.
Unicul pilon rusesc care a mai rămas în Transnistria, după ce a dispărut gazul gratuit, este armata rusă, staționată ilegal, și depozitul de armament de la Cobasna.
„Noi insistăm asupra evacuării armatei ruse, chiar dacă mai sunt doar câteva sute de militari. Unul să fie, oricum trebuie scos de pe teritoriul nostru, la fel ca și ultimul cartuș din depozitul de muniții. Aici, în această misiune, avem nevoie, bineînțeles, de ajutorul României, Ucrainei, Uniunii Europene, Statelor Unite ale Americii. Eu cred că odată cu apropierea păcii în Ucraina se va apropia și acest moment și trebuie să fim pregătiți”, spune Igor Grosu.
Rusia are reacții bolnăvicioase și amenințătoare la adresa Republicii Moldova, în legătură cu eforturile de reintegrare a Transnistriei. „Dar noi de fiecare dată rugăm respectuos Federația Rusă să nu-și bage nasul în treburile noastre interne. Prea mult au fost tolerați și și-au făcut de cap. Locuitorii de pe malul stâng al Nistrului (din Transnistria) sunt locuitorii noștri, nu ai Federației Ruse”, spune Igor Grosu.
Iar liderii separatiști transnistreni se opun doar de decor, pentru că înțeleg situația critică în care se află și faptul că Rusia nu le mai poate asigura bunăstarea, spune președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, în interviul de la RFI.
