Zeci de lideri de pe plan mondial s-au reunit luni la Naţiunile Unite pentru a susţine un stat palestinian, un pas important în plan diplomatic, la aproape doi ani de la începutul războiului din Gaza, dar care se confruntă cu o rezistenţă acerbă din partea Israelului şi a aliatului său apropiat, Statele Unite ale Americii, relatează marţi agenţia Reuters, potrivit stiripesurse.ro.
Preşedintele Emmanuel Macron a anunţat că Franţa va recunoaşte statul Palestina la reuniunea pe care a convocat-o împreună cu Arabia Saudită – o piatră de hotar care ar putea stimula moralul palestinienilor, dar care pare puţin probabil să schimbe prea multe pe teren.
Citeşte şi: Reţeaua lui Şor are planuri mari în Diaspora şi cumpără ‘observatori’ cu 500 de euro – Stiripesurse.md
Guvernul cel mai de extremă dreapta din istoria Israelului a declarat că nu va exista un stat palestinian, în timp ce continuă lupta împotriva grupării militante Hamas din Gaza, în urma atacului din 7 octombrie 2023 asupra Israelului, soldat cu moartea a circa 1.200 de oameni. Israelul a atras condamnări pe plan global pentru conduita sa militară în Gaza, unde peste 65.000 de palestinieni au fost ucişi, potrivit autorităţilor sanitare locale, iar în ultimele săptămâni a lansat un atac terestru cu care ameninţa de mult timp oraşul Gaza, perspectivele de încetare a focului fiind limitate.
“Trebuie să pavăm calea către pace”, a spus Macron la începutul sesiunii de la sediul ONU din New York. “Trebuie să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a menţine însăşi posibilitatea unei soluţii cu două state, Israel şi Palestina, trăind unul lângă altul în pace şi securitate”, a adăugat el înainte de a anunţa mutarea diplomatică, stârnind aplauze îndelungate din partea publicului.
Israelul a declarat că astfel de decizii vor submina perspectivele unei încheieri paşnice a conflictului.
Preşedintele turc Tayyip Erdogan, prim-ministrul canadian Mark Carney şi secretarul general al Naţiunilor Unite, Antonio Guterres, s-au numărat printre cei care au mai luat cuvântul în timpul evenimentului.
Prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez, al cărui guvern de stânga a recunoscut statul Palestina în 2024, a declarat pentru Reuters într-un interviu acordat luni că recentele anunţuri de recunoaştere au fost foarte importante.
“Avem două ţări din Consiliul de Securitate, Regatul Unit şi Franţa, care recunosc statul Palestina, iar în al doilea rând, în cadrul societăţii occidentale (…) este în aceste zile o mare majoritate de ţări care recunosc deja statul Palestina”, a notat Sanchez.
Macron a evocat un cadru pentru o Autoritate Palestiniană reînnoită, în cadrul căreia Franţa ar deschide o ambasadă, sub rezerva unor factori precum reforme, un armistiţiu şi eliberarea tuturor ostaticilor rămaşi luaţi din Israel şi deţinuţi de Hamas în Gaza.
Înaintea Adunării Generale a ONU din această săptămână, Luxemburg, Malta, Belgia şi Monaco s-au alăturat de asemenea, luni, celor peste trei sferturi dintre cele 193 de membre ale ONU care recunosc deja un stat palestinian. Promisiunea lui Macron din iulie privind recunoaşterea statului palestinian a imprimat un nou impuls în acest sens, Marea Britanie, Canada şi Australia declarând ulterior că îi vor urma exemplul şi chiar făcând acest lucru duminică.
“Îi îndemnăm pe cei care nu au făcut-o încă să urmeze exemplul”, a declarat preşedintele palestinian Mahmoud Abbas prin legătură video, neputând participa la eveniment după ce i s-a refuzat viza pentru SUA.
“Vă rugăm să ne susţineţi pentru ca Palestina să devină membru cu drepturi depline al Naţiunilor Unite”, a adăugat el, promiţând reforme şi alegeri în decurs de un an de la un armistiţiu.
O delegaţie care reprezintă statul Palestina are statut de observator la Naţiunile Unite, dar nu are drept de vot. Indiferent câte ţări recunosc independenţa palestiniană, aderarea deplină la ONU ar necesita aprobarea Consiliului de Securitate, unde SUA au drept de veto, notează Reuters.
Soluţia cu două state a fost piatra de temelie a procesului de pace susţinut de SUA, iniţiat de Acordurile de la Oslo din 1993. Procesul a suferit o rezistenţă puternică din partea ambelor părţi şi aproape că a eşuat. Nu au mai avut loc astfel de negocieri privind o soluţie cu două state din 2014.
Statele Unite şi Israelul au boicotat reuniunea de luni. Ambasadorul Israelului la ONU, Danny Danon, a afirmat că Israelul va discuta despre răspunsul la anunţurile de recunoaştere după ce prim-ministrul Benjamin Netanyahu se va întoarce în Israel săptămâna viitoare.
“Aceste probleme urmau să fie negociate între Israel şi palestinieni în viitor”, a declarat Danon presei înainte de reuniune. Premierul israelian are prevăzută o întâlnire cu preşedintele american Donald Trump pe 29 septembrie la Washington, înainte de a se întoarce în Israel. Netanyahu a respins numeroase apeluri de a pune capăt campaniei până când Hamas va fi distrusă şi a subliniat că nu va recunoaşte un stat palestinian.
Statele Unite au transmis altor ţări că recunoaşterea unui stat palestinian va crea mai multe probleme.
Dar, pe fondul intensificării ofensivei Israelului în Gaza şi al escaladării violenţei din partea coloniştilor israelieni din Cisiordania, există un sentiment tot mai mare de urgenţă în rândul unor ţări de a acţiona acum, înainte ca ideea unei soluţii cu două state să dispară pentru totdeauna.
În timp ce majoritatea ţărilor europene recunosc acum un stat palestinian, două dintre cele mai mari economii ale continentului, Germania şi Italia, au semnalat că este puţin probabil să facă o astfel de mişcare în curând.
Germania – mult timp un susţinător puternic al Israelului ca urmare a responsabilităţii sale pentru Holocaust – a devenit mai critică faţă de politica israeliană, insistând în acelaşi timp că recunoaşterea unui stat palestinian ar trebui să vină la sfârşitul unui proces politic de stabilire a unei soluţii cu două state. Un purtător de cuvânt al guvernului german a afirmat de asemenea luni că nu trebuie să existe noi anexări în teritoriul ocupat de Israel.
Italia a afirmat la rândul său că recunoaşterea unui stat palestinian ar putea fi “contraproductivă”.
Japonia nu s-a alăturat luni listei tot mai lungi de ţări care recunosc un stat palestinian, la reuniunea ONU, dar a subliniat că o soluţie cu două state rămâne singura cale viabilă către o pace durabilă atât pentru israelieni, cât şi pentru palestinieni, a consemnat Kyodo.
“Problema recunoaşterii unui stat palestinian nu este o chestiune de ‘ dacă ‘, ci de ‘ când ‘ “, a declarat ministrul japonez de externe, Takeshi Iwaya, la conferinţa de la New York. “Monitorizând cu atenţie evoluţiile din regiune, Japonia îşi va continua deliberările cu o seriozitate sporită”.
Totuşi, spre deosebire de administraţia preşedintelui american Donald Trump, care a acordat un sprijin puternic Israelului în conflictul cu Hamas, Iwaya a declarat că Japonia “condamnă ferm” acţiunile “unilaterale” ale Israelului, inclusiv intensificarea operaţiunilor militare în Gaza şi extinderea aşezărilor evreieşti în Cisiordania. “Dacă Israelul va lua măsuri suplimentare care să blocheze calea către realizarea unei soluţii cu două state, Japonia va fi obligată să introducă noi măsuri ca răspuns”, a precizat Iwaya.
Şeful diplomaţiei nipone a îndemnat totodată Hamas să elibereze toţi ostaticii rămaşi capturaţi de gruparea militantă în timpul atacului său din 2023 asupra Israelului şi să depună armele.
Posibilul răspuns al Israelului la recunoaştere
Israelul ia în considerare anexarea unei părţi din Cisiordania ocupată ca un posibil răspuns, precum şi măsuri bilaterale specifice împotriva Parisului, au indicat oficiali israelieni, deşi se aşteaptă ca recunoaşterile să fie în mare parte simbolice.
Or, anexarea ar putea avea un efect nedorit, înstrăinând ţări ca Emiratele Arabe Unite, o putere petrolieră globală şi un hub comercial cu o amplă influenţă diplomatică în Orientul Mijlociu. Emiratele Arabe Unite, cel mai important dintre statele arabe care au normalizat relaţiile cu Israelul în cadrul Acordurilor Abraham mediate de SUA în 2020, au declarat că o astfel de mişcare a statului evreu ar submina spiritul acordului.
SUA au avertizat cu privire la posibilele consecinţe pentru cei care iau măsuri împotriva Israelului – inclusiv Franţa, în calitate de gazdă a summitului.
Ce ţări recunosc sau vor să recunoască statul Palestina?
Majoritatea ţărilor europene recunosc acum statul Palestina, odată cu declaraţiile oficiale făcute luni la New York de Franţa, Belgia, Luxemburg şi Malta, după aproape doi ani de război în Fâşia Gaza, notează AFP.
Conform verificărilor AFP, cel puţin 151 din cele 193 de ţări membre ale ONU recunosc deja statul Palestina; AFP nu a primit confirmare recentă pentru trei ţări africane.
Şase ţări europene – Franţa, Belgia, Luxemburg, Malta, Andorra şi Monaco – au completat această listă cu declaraţii oficiale la ONU luni, care a fost deja extinsă duminică de Regatul Unit şi Canada – primele ţări G7 care au făcut o astfel de recunoaştere -, Australia şi Portugalia.
Rusia, ţările arabe, aproape toată Africa şi America Latină şi marea majoritate a ţărilor asiatice, inclusiv India şi China, se află deja pe această listă.
Algeria a fost prima ţară, pe 15 noiembrie 1988, care a recunoscut statul Palestina, imediat după proclamarea sa la Alger de către liderul istoric al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei (OEP), Yasser Arafat. Zeci de ţări au urmat la scurt timp după aceea, iar apoi, într-un al doilea val, 20 de ani mai târziu. Războiul din Gaza început în octombrie 2023 a dus la o nouă rundă de recunoaşteri, deja alte 19 ţări.
Cine nu îl recunoaşte?
Cel puţin 39 de ţări în prezent: Statele Unite ale Americii şi Israel în primul rând. Guvernul lui Benjamin Netanyahu respinge complet ideea unui stat palestinian, iar în 2024, parlamentul israelian a adoptat o rezoluţie care se opune creării sale.
De asemenea, ţări aliate ale uneia din cele două sus-menţionate, cum sunt Japonia, Coreea de Sud şi Singapore în Asia, Camerun în Africa, Panama în America Latină şi majoritatea ţărilor din Oceania.
Până acum, continentul european era cel mai divizat, practic 50/50. Până în anii 2010, singurele ţări care recunoşteau statul Palestina erau, pe lângă Turcia, cele din fostul bloc sovietic; Ungaria şi Republica Cehă consideră însă acum că nu a avut loc o recunoaştere bilaterală.
Până la începutul războiului din Gaza, Europa de vest şi de nord erau unanime în nerecunoaşterea unui stat palestinian, cu excepţia Suediei, din 2014. Dar în 2024, Norvegia, Spania, Irlanda şi Slovenia au urmat exemplul Stockholmului, iar apoi cel mai nou val de ţări, în frunte cu Franţa şi Regatul Unit.
