Libya has become a modern-day slave market, keeping migrants at the mercy of a complex trafficking web tolerated by the country's many militia groups, an issue largely ignored by the world, a Pulitzer Prize-winning photographer said on Wednesday. Narciso Contreras, who spoke to migrants kept as slaves during a documentary photography project in Libya, said global attention focused on the North African country as a gateway for migrants attempting to reach Europe by sea. (Reuters)
Ziua internaţională pentru abolirea sclaviei este sărbătorită în fiecare an, pe 2 decembrie, pentru a marca data la care a fost adoptată, de către Convenţia Naţiunilor Unite, Rezoluţia 317(IV) din 1949 pentru suprimarea traficului de persoane şi a exploatării prin prostituţie. În prezent, accentul este pus pe eradicarea formelor contemporane de sclavie, cum ar fi traficul de persoane, exploatarea sexuală, munca în rândul copiilor, căsătoria forţată şi recrutarea forţată a copiilor pentru folosirea în conflicte armate, potrivit site-ului un.org.
În mesajul său din 2023, de Ziua internaţională pentru abolirea sclaviei, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a transmis: “De Ziua internaţională pentru abolirea sclaviei, ne amintim de victimele trecutului, în special de milioanele de africani smulşi din casele lor, exploataţi, brutalizaţi sau ucişi în timpul comerţului transatlantic cu sclavi. Şi ne gândim la cele 50 de milioane de oameni prinşi în sclavia modernă. (…) Statele trebuie să legifereze, să protejeze drepturile victimelor şi să elimine practicile şi condiţiile care permit sclaviei moderne să înflorească. De asemenea, avem nevoie şi de contribuţia companiilor care să se asigure că practicile lor de afaceri respectă drepturile omului pentru toţi”, conform site-ului un.org.
Sclavia a evoluat şi s-a manifestat în moduri diferite de-a lungul istoriei. Astăzi, unele forme tradiţionale de sclavie încă persistă, în timp ce altele au fost transformate. Organismele ONU pentru drepturile omului au documentat persistenţa vechilor forme de sclavie care sunt încorporate în credinţele şi obiceiurile tradiţionale. Aceste forme de sclavie sunt rezultatul discriminării de lungă durată împotriva celor mai vulnerabile grupuri din societăţi, cum ar fi cele considerate ca aparţinând unei caste inferioare, minorităţi tribale şi popoare indigene.
ONU atrage atenţia asupra faptului că sclavia nu este o relicvă istorică. Potrivit Organizaţiei Internaţionale a Muncii, 50 de milioane de oameni din toată lumea sunt victime ale sclaviei moderne, în creştere cu 10 milioane faţă de 2016. Deşi fenomenul sclaviei moderne nu are o definiţie legală clară, acesta este folosit ca termen umbrelă pentru a acoperi practici precum munca forţată, căsătoriile forţate sau traficul de persoane. Aceste fenomene se referă la acele situaţii în care exploatarea unei persoane nu poate fi contracarată ca urmare a ameninţărilor, violenţei, coerciţiei sau abuzului de putere, scrie site-ul un.org.
Estimările publicate în studiul “Global Estimates of Modern Slavery”, din septembrie 2022, arată că, în 2021, munca forţată şi căsătoriile forţate au crescut semnificativ în ultimii 5 ani, potrivit Organizaţiei Internaţionale a Muncii, Walk Free şi Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie. Astfel, dintre cele 50 de milioane de victime ale sclaviei moderne, 28 de milioane de persoane sunt supuse muncii forţate şi 22 de milioane se află în căsătorii forţate, conform https://www.ilo.org/.
Femeile şi copiii rămân disproporţionat vulnerabili. Majoritatea cazurilor de muncă forţată (86%) se regăsesc în sectorul privat, în timp ce munca forţată impusă de stat reprezintă 14%. Aproape una din opt persoane care îndură munca forţată sunt copii (3,3 milioane). Mai mult de jumătate dintre aceştia sunt în situaţii de exploatare sexuală comercială, mai arată studiul citat mai sus.
Raportul “Global Estimates of Modern Slavery”, publicat de ILO (International Labour Organization), propune şi o serie de acţiuni recomandate, care să conducă semnificativ la încetarea fenomenului de sclavie modernă. Aceste acţiuni includ: îmbunătăţirea şi aplicarea legilor şi a inspecţiilor privind munca; încetarea muncii forţate impuse de stat; măsuri mai puternice de combatere a muncii forţate; extinderea protecţiei sociale şi consolidarea protecţiei juridice, inclusiv creşterea vârstei legale de căsătorie la 18 ani, fără excepţie. Alte măsuri includ abordarea riscului crescut de trafic şi muncă forţată pentru lucrătorii migranţi, promovarea recrutării echitabile şi etice şi un sprijin mai mare pentru femei, fete şi persoane vulnerabile, mai scrie site-ul ILO.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Organizaţia Internaţională a Muncii a adoptat şi un nou protocol obligatoriu din punct de vedere juridic, menit să consolideze eforturile globale de eliminare a muncii forţate, care a intrat în vigoare în noiembrie 2016.
Din punct de vedere legal, din 1981, sclavia nu mai este legală în niciun stat al lumii, Mauritania fiind ultimul stat care a abolit acest fenomen. În practică, sclavia se menţine, fiind ascunsă sub diverse denumiri. Sclavia a evoluat şi s-a manifestat în diverse forme de-a lungul istoriei, însă, în timp ce formele tradiţionale ale sclaviei sunt extrem de rare în zilele noastre, există încă multe forme contemporane sub care fenomenul se manifestă.
This post was last modified on 01/12/2025 15:38 15:38