Peste 11.000 de oameni de stiinta din 153 de state au avertizat în luna noiembrie asupra “urgentei climatice” care reprezinta “o mare amenintare existentiala” la adresa umanitatii, ”greva climatica” a fost desemnata sintagma-vedeta din 2019 de dictionarul Collins, iar milioane de tineri din numeroase zone ale globului au iesit în strada de-a lungul anului militând pentru protejarea naturii si solicitând guvernelor sa declarare starea de “urgenta climatica si ecologica” si sa le asigure un viitor ”verde”, fara gaze cu efect de sera, relatează agerpres.
Grupul Interguvernamental de Experti privind Schimbarile Climatice (IPCC) a avertizat, în toamna anului trecut, ca lumea mai are 12 ani (11, în prezent) pentru a aplica schimbari ”fara precedent” pentru limitarea încalzirii globale la 1,5 grade Celsius, sub limita convenita în 2015, în cadrul Acordului de la Paris, astfel încât sa se poata evita efectele cele mai catastrofale ale schimbarilor climatice. În caz contrar, au semnalat specialistii, exista riscul înmultirii valurilor de canicula, a furtunilor si inundatiilor devastatoare sau a secetei grave din anumite regiuni, cu impact asupra ecosistemelor terestre si acvatice, asupra oamenilor si a altor vietuitoare. ”Raportul arata ca ne-au mai ramas la dispozitie oportunitati infime pentru a evita prejudiciul de neînchipuit adus sistemului climatic care sustine viata asa cum o stim”, a spus la lansarea raportului Amjad Abdulla, membru în boardul IPCC si negociator principal pentru o alianta de mici state insulare care risca sa fie inundate odata cu cresterea nivelului marilor.
Efectele încalzirii globale sunt din ce în ce mai vizibile la nivel global, iar pentru multi incendiile si cicloanele din ce în ce mai devastatoare au facut ca riscurile asociate schimbarilor climatice sa devina din ce în ce mai familiare. Protestele de amploare, organizate în diverse zone ale globului în acest an, reflecta caracterul de urgenta pe care îl resimt oamenii care solicita sa fie luate masuri în privinta schimbarilor climatice, noteaza The Verge.
Aproximativ 1,6 milioane de tineri au iesit din sali de clasa în cadrul unei serii coordonate de greve în peste 120 de tari în luna martie. Protestele au continuat în mai, în Australia si Noua Zeelanda si alte state, sute de mii de tineri activisti solicitând politicienilor si oamenilor de afaceri sa actioneze mai rapid pentru limitarea emisiilor de gaze cu efect de sera în scopul combaterii schimbarilor climatice.
Vocea care s-a remarcat în timpul grevelor climatice din acest an este cea a suedezei Greta Thunberg, în vârsta de 16 ani, ale carei proteste din fata Parlamentului suedez si din alte orase mari au catapultat-o în centrul atentiei internationale. Thunberg a initiat “o greva scolara” în august 2018, în fata Parlamentului suedez, actiune care a reprezentat sursa de inspiratie pentru alte miscari similare conduse de tineri în lumea întreaga sub sloganul “Vineri pentru viitor” (#FridaysForFuture).
Protestele globale au izbucnit din nou în septembrie, înaintea unui summit al ONU la New York la acestea alaturându-se si angajati de la mari corporatii precum Amazon, Google si Microsoft. La 20 septembrie, sute de mii de oameni din circa 150 de tari si din toate categoriile sociale si profesionale au iesit în strada pentru a le solicita liderilor politici sa ia de urgenta masuri concrete pentru a împiedica o “catastrofa de mediu”. Aceasta actiune de protest organizata la nivel global a debutat în insulele din Pacific, locurile cele mai amenintate de cresterea nivelului oceanului planetar, si a continuat în Australia, Japonia, Asia de Sud-Est si pâna în Europa, Africa si Orientul Mijlociu.
“Schimbarile si politicile necesare pentru a face fata acestei crize pur si simplu nu exista”, a declarat în capitala SUA tânara militanta ecologista care a primit, alaturi de miscarea tinerilor ”Fridays For Future”, premiul ”Ambasador al Constiintei” din partea Amnesty International.”De aceea, fiecare dintre noi trebuie sa avanseze din fiecare unghi posibil pentru a solicita responsabilitatea celor aflati la putere si pentru a le cere sa actioneze”, a adaugat Thunberg.
Tânara suedeza a sustinut în septembrie un discurs plin de indignare de la tribuna ONU, în fata liderilor reuniti la summitul mondial pentru clima organizat de secretarul general al ONU Antonio Guterres la New York. “Nu ar trebui sa fiu aici, ar trebui sa fiu la scoala, de partea cealalta a oceanului”, a spus liceana. ”Cum îndrazniti? Mi-ati furat visele si copilaria cu vorbele voastre goale”, a spus Greta Thunberg adaugând: ”tinerii încep sa va înteleaga tradarea”. ”Daca ati decis sa ne lasati balta, va spun: nu va vom ierta niciodata”, a tinut sa sublinieze activista. Dupa discursul sau foarte aplaudat, tânara a fost urmata la tribuna de circa 60 de lideri politici, care ar fi trebuit sa anunte noi angajamente pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera. Cel putin asta promisese Antonio Guterres. În realitate, multi s-au limitat la a trece în revista actiuni deja implementate, despre care stim ca sunt insuficiente, în loc sa anunte sfârsitul energiei pe baza de carbune sau un calendar accelerat pentru trecerea la 100% energie electrica ecologica.
Luna urmatoare, în octombrie, sute de activisti au fost arestati în timpul protestelor numite ”rebeliune climatica globala”, organizate în marile orase din întreaga lume de grupul Extinction Rebellion (XR). Filiale regionale ale XR, carora li s-a alaturat Global Justice Rebellion si alte grupuri, au blocat piete si traficul din mai multe zone importante, activistii sai din întreaga lume solicitând guvernelor lor “sa spuna adevarul” cu privire la schimbarile climatice, sa declarare starea de “urgenta climatica si ecologica” si sa reduca emisiile de gaze cu efect de sera pâna la zero net pâna în 2025.
Greve climatice au avut loc si înaintea summitului asupra schimbarilor climatice, COP25, în Spania, care se desfasoara între 2 si 13 decembrie la Madrid, în Spania, dupa ce a fost mutat din Chile.
Încurajati de aceasta “recenta crestere a îngrijorarii” cu privire la criza climatica, demonstrata de miscarea FridaysForFuture si de alte campanii, peste 11.000 de oameni de stiinta din 153 de tari au atras atentia, în luna noiembrie, asupra “urgentei climatice” care ar putea aduce “suferinte nespuse” daca nu se iau masuri urgente pentru conservarea biosferei. “Oamenii de stiinta au obligatia morala de a avertiza clar umanitatea cu privire la o mare amenintare existentiala”, au declarat semnatarii într-un articol aparut în revista Bioscience în care se subliniaza ca aceasta “criza climatica a venit si se accelereaza mai repede decât se asteptau cei mai multi oameni de stiinta”.
”Greva climatica” a fost desemnata sintagma anului 2019 de dictionarul Collins. Expresia a fost consemnata pentru prima data în noiembrie 2015 când a avut loc primul eveniment sub acest slogan care a coincis cu Conferinta ONU pe tema schimbarilor climatice de la Paris, a mentionat dictionarul britanic pe pagina sa de internet, iar lexicografii Collins au remarcat o crestere de o suta de ori în utilizarea sintagmei în 2019.
Grevele scolare au misiunea de a pune presiune pe politicieni “si de a ne asigura ca ei nu vor scapa nepedepsiti daca vor continua în acest fel”, a declarat Greta Thunberg într-un interviu acordat cotidianului Los Angeles Times înaintea unui mars organizat la începutul lunii noiembrie în centrul orasului Los Angeles. “Pentru ca situatia devine din ce în ce mai absurda cu fiecare zi care trece, fara sa se întâmple ceva real si drastic”, a adaugat activista suedeza. “Ar trebui sa ascultam de argumentele stiintifice, care au fost prea mult timp ignorate”, a mai spus Greta Thunberg.
În luna septembrie, schimbarile climatice au fost declarate în mod oficial o ”urgenta de sanatate” de cea mai importanta organizatie medicala din Australia, Asociatia Medicilor din Australia (AMA), în contextul “dovezilor stiintifice clare care indica un impact sever asupra pacientilor nostri si a comunitatilor, acum si în viitor”. În luna iunie, autoritatile din Sydney au declarat stare de urgenta climatica, alaturându-se sutelor de administratii locale din întreaga lume care cer adoptarea de masuri urgente împotriva schimbarilor climatice. Alte câteva guverne locale din Australia au declarat stare de urgenta climatica dupa ce autoritatile din orasul Darebin, din regiunea Melbourne, au devenit primele din lume care au facut o astfel de declaratie în 2016.
Potrivit Forumului International de Urgenta Climatica, peste 600 de jurisdictii din 13 tari au declarat stare de urgenta în ceea ce priveste clima.
OMS a recunoscut în 2015 ca “schimbarile climatice reprezinta una dintre cele mai mari amenintari globale ale secolului 21”.
Papa Francisc a cerut, la începutul lunii septembrie, fiecarui om de pe Pamânt sa îsi schimbe obiceiurile si stilul de viata pentru a limita efectele devastatoare ale modificarilor climatice si sa puna presiune pe liderii politici din lumea întreaga pentru ca acestia sa actioneze “înainte de a fi prea târziu”. “Am creat o situatie de urgenta climatica, iar ea ameninta grav natura si viata, inclusiv viata noastra”, a declarat suveranul pontif într-un mesaj rostit cu ocazia Zilei Mondiale de Rugaciune pentru Protejarea Creatiei. “A venit momentul sa privim felul în care modurile noastre de viata si alegerile noastre zilnice în ceea ce priveste alimentatia, consumul, calatoriile, folosirea apei, a energiei si a altor bunuri materiale sunt adeseori vatamatoare si nerezonabile”, a adaugat papa Francisc.
De asemenea, liderul de la Vatican i-a salutat pe tinerii activisti ai cauzei climatice, afirmând ca ei merita sa obtina actiuni concrete din partea liderilor politici în locul “unor angajamente neglijate din cauza unor interese partizane si din comoditate”. “Fie ca Dumnezeu (…) sa ne dea curajul de a face acest bine fara a mai astepta ca altii sa înceapa sa îl faca, fara a astepta înainte de a fi prea târziu”, a adaugat suveranul pontif.
Nivelul de certitudine privind dovada încalzirii globale ca urmare a activitatilor antropice a atins un ”standard de aur”, accentuându-se astfel presiunea pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera în vederea limitarii cresterii temperaturilor, a anuntat în februarie o echipa internationala de oameni de stiinta. ”Umanitatea nu îsi permite sa ignore astfel de semnale clare”, a subliniat în jurnalul Nature Climate Change echipa de specialisti, pe baza datelor obtinute în urma masuratorilor privind cresterea temperaturilor din ultimii 40 de ani.
În 2013, Grupul Interguvernamental privind Schimbarile Climatice (IPCC) a concluzionat ca este ”extrem de probabil”, sau cel putin 95% probabil, ca activitatile umane sa fie principala cauza a schimbarilor climatice începând din anii ’50.
