X

Evenimentele Zilei de 15 iunie în Istorie

Evenimentele Zilei de 15 iunie în Istorie

15 iunie este a 166-a zi a calendarului gregorian și ziua a 167-a în anii bisecți.

 

Sărbătorile Zilei de 15 iunie

(BOR) Sfântul Prooroc Amos; Sfântul Mucenic Isihie; Fericitii Augustin și Ieronim

Sfântul Prooroc Amos, Fericiții Ieronim și Augustin – Icoană sec. XX, Sfântul Munte Athos (Grecia) – Colecția Sinaxar la Sfinții zilei (icoanele litografiate se găsesc la Catedrala Mitropolitană din Iași) – foto: doxologia.ro

 

(BRU) Sf. Amos, profet († secolul al VIII-lea î.Hr.); Sf. Ieronim († 420)

(BRC) Sf. Iolanda, călugăriță

 

Ziua mondială de conştientizare a abuzului faţă de vârstnici (ONU)

În fiecare an, la 15 iunie este marcată Ziua mondială de conştientizare a abuzului faţă de vârstnici. A fost instituită de către Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, prin rezoluţia 66/127, din 19 decembrie 2011, conform www.un.org.

Abuzul faţă de vârstnici este definit, potrivit sursei amintite, ca fiind ”orice acţiune unică sau repetată sau lipsa unei atitudini corespunzătoare, care se petrece în cadrul unei relaţii bazate pe încredere, dar care duce la vătămarea sau la suferinţa unei persoane în vârstă”. Se poate manifesta sub diverse forme, de la cele fizice, la cele psihologice sau emoţionale, sexuale sau financiare. Poate surveni şi ca urmare a neglijenţei deopotrivă intenţionate sau lipsite de intenţie.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Ziua internaţională a energiei eoliene

Ziua internaţională a energiei eoliene se marchează la 15 iunie, cu scopul de a promova acest tip de energie, puterea şi posibilităţile pe care le deţine şi rolul acesteia în reducerea poluării cauzate de obţinerea energiei prin arderea combustibililor fosili.
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

Danemarca – Ziua steagului/Ziua Valdemar (1219)

Idaho – Ziua Pionierului (1910)

Oregon – Ziua tratatului (1846)

 

Astăzi în istorie pentru 15 iunie

 

Evenimentele Zilei de 15 iunie în Istorie:

– 15 iunie 1215 – Magna Carta;

– 15 iunie 1389 – Bătălia de la Kosovo Polje;

– 15 iunie 1848 – A fost sfințit drapelul național tricolor; A doua Adunare populară de la Lugoj a românilor din Banat; Marea Adunare de pe Câmpia Filaretului

 

15 iunie 763 i.I Ch – Prima mentiune a unei eclipse totale de Soare, într-un vechi text asirian. (Asiria a fost un stat antic din Orientul Mijlociu, care s-a prăbuşit în anul 605 î.Hr.La un moment dat, acesta se intindea peste Mesopotamia, Siria, Fenicia şi Egipt). Data de 15 iunie 763, este foarte importantă in stabilirea cronologiei Orientului antic .

 

15 iunie 991 – A murit imparateasa Theophano, sotia bizantina a imparatului Sfantului Imperiu Romano-German, Otto al II-lea (n. 960).

 

15 iunie 1167 – A fost întemeiat oraşul Copenhaga, devenit capitală a regatului danez în anul 1443.

 

15 iunie 1215 – Regele Ioan fara Tara semnează la Runnymede, în Anglia, Magna Carta

A romanticised 19th-century recreation of King John signing Magna Carta – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Magna. Carta Libertatum sau Marea Cartă a Libertăților, (în engleză: “The Great Charter”), a fost documentul prin care a fost îngrădita puterea regelui si garantate unele drepturi pentru toți cetățenii, in vederea eliminării abuzurilor comise de monarh, sau de reprezentanții săi direcți. În timp, Magna Carta Libertatum a stat la baza parlamentarismului englez.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

15 iunie 1219 – Se naște legenda drapelului danez numit Dannebrog (haina rosie sau haina daneza).

Dannebrog falling from the sky during the Battle of Lyndanisse, 15 June 1219. Painted by Christian August Lorentzen in 1809. Original located at Statens Museum for Kunst, Denmark – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Este un drapel rosu cu o cruce alba, aparut cu certitudine in timpul Cruciadelor nordice. Legenda spune ca acest drapel a aparut desenat pe cer pe 15 iunie 1219, in timpul bataliei de la Reval (azi Tallin in Estonia), care s-a purtat intre armatele regelui danez Valdemar al II-lea si estonieni. Aparitia miraculoasa a stindardului Daneborg pe cer a insuflat curaj danezilor, care au castigat batalia. O alta legenda spune ca in cursul luptei, tunica alba a regelui Valdemar a devenit rosie de sangele dusmanilor.

 

15 iunie 1246 – A decedat fara mostenitori, Frederic al II- lea al Austriei (n.1211), supranumit „Artagosul”. A fost ultimul duce al Austriei si Styriei din Casa de Babenberg ( 1230-1246).

 

15 iunie 1300 – Este intemeiat orasul Bilbao din Spania.

 

15 iunie 1330 – S-a născut Edward de Woodstock (“Prinţul Negru”), fiul regelui Eduard al III al Angliei şi tatăl regelui Richard II-lea al Angliei (d. 1376).

 

15 iunie 1381 – A murit conducatorul rascoalei taranilor englezi, Wat Tyler (n. 1341). Pe 15 iunie, regele Richard al II-lea și Wat Tyler se întâlnesc la Smithfield. Provocat de oamenii regelui, Tyler scoate sabia și aceștia îl ucid. Regele îi face pe răsculați să creadă că liderul lor a încercat să îl asasineze. Mai mult, îi convinge pe insurgenți să se retragă, promițând că le va îndeplini revendicările. Mii de țărani au fost executați drept represalii.

 

15 iunie 1383 – A murit imparatul bizantin Ioan al VI-lea Cantacuzin; (n.1292).

 

15 iunie 1389 – A avut loc Bătălia de la Kosovo Polje (Câmpia Mierlei) terminata cu infrângerea de către armata turcă a armatei sârbe, condusă de cneazul Lazăr, aliat cu bosniecii şi cu macedonenii. Vestul şi sud-vestul Serbiei au fost supuse Imperiului otoman . Sultanul turc Murad I (n. 1326), comandantul ostilor otomane este ucis de sarbul Milos Obrenovici.

Painting of the Battle of Kosovo (15 iunie, 1389) , dated 1870, by Adam Stefanović. Prince Lazar is seen dying with his horse – foto: ro.wikipedia.org

Bătălia de la Kosovo Polje (sau Bătălia de la Câmpia Mierlei; în sârbă: Косовски бој ori Бој на Косову, a avut loc în ziua de Sf. Vitus (15 iunie, astăzi aniversată pe 28) 1389 între o coaliţie de boieri sârbi şi Imperiul Otoman. Sunt puţine izvoare istorice care vorbesc despre această bătălie, dar o examinare critică a acestora şi o comparaţie cu bătălii similare contemporane cu ea (cum ar fi bătălia de la Angora sau cea de la Nicopole) permite o reconstruire fidelă.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

15 iunie 1397 – S-a născut pictorul italian Paolo Uccello (d. 1475).

 

15 iunie 1502 – În timpul ultimei sale expediţii, exploratorul Cristofor Columb descoperă insula Martinica.

Martinica – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Deși Columb a primit sprijinul regal pentru o a patra călătorie în căutarea unei rute vestice către India, la dispoziția sa au fost puse doar patru caravele în stare proastă de funcționare și i-a fost interzis să se oprească în insula Española. Expediția a pornit din Cadiz în mai 1502. La sfârșitul celor 21 de zile de cursă rapidă peste ocean, navele sale aveau neapărată nevoie de reparații. Columb a coborât ancora aproape de Santo Domingo, dar i-a fost interzis să intre în port, deși se apropia un uragan foarte puternic.

După ce a terminat reparațiile la nava sa, Columb s-a îndreptat spre apele din Honduras, apoi a navigat spre sud de-a lungul coastelor Americii Centrale timp de șase luni căutând o trecere spre vest. În ianuarie 1503 a debarcat în Panama și a stabilit o așezare, dar revoltele din cadrul echipajului și problemele cu băștinașii l-au făcut pe Columb să renunțe la această idee.

Columbus’s fourth voyage – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Expediția s-a redus la două caravele ce navigau spre Hispaniola, dar vasele putrezite au eșuat aproape de Jamaica (23 iunie 1503). Columb a trimis mesageri în Hispaniola cerând ajutor, în timp ce forța băștinașii să le dea de mâncare oamenilor. Ajutorul a ajuns aproape după un an, fiind întârziat deliberat de către Ovando. Puținul echipaj care a mai rămas s-a îmbarcat pe data de 28 iunie 1504 spre Santo Domingo, apoi a pornit spre Spania, atingând Saluncar de Barrameda pe 9 noiembrie. De atunci Columb nu a mai navigat niciodată.

 

15 iunie 1520 – Papa Papa Leon al X- lea îl excomunică din Biserica Catolică, in bula papala intitulata „Exsurge Domine”, pe reformatorul protestant Martin Luther.

Title page of first printed edition of Exsurge Domine – foto preluat de pe en.wikipedia.org

În 1515, Martin Luther a adus învinuiri clerului, că dă un rău exemplu creștinilor, care au creat, din această cauză, satiri, maxime și fabule pe seama lui. El cerea preoților să ofere oamenilor modelul divin al Scripturii și nu al pământeanului corupt de păcat. Ciuma din 1516, l-a găsit curajos, la postul său, pe care nu a vrut să-l părăsească, în ciuda invitațiilor făcute de prietenii săi”. Totuși, lent, în cursul acestor ani (1512-1517), ideile religioase ale lui Luther s-au îndepărtat de doctrina oficială a Bisericii.

A început prin a vorbi de teologia noastră, în contrast cu cea care se preda la Erfurt. Seriozitatea cu care Luther și-a susținut vocația sa religioasă l-a condus la o criză personală profundă: se întreba cum era posibil să reconcilieze cerințele legii lui Dumnezeu cu incapacitatea omului de a le urma. El a găsit răspunsul în Noul Testament: Dumnezeu, devenind om în Isus Cristos, a împăcat omenirea cu el.

Ceea ce era cerut omenirii nu era o respectare strictă a legilor și a obligațiilor religioase, ci un răspuns de credință, răspuns acceptat de Dumnezeu. Această credință trebuia să se bazeze pe dragoste, nu pe frică. Luther este cunoscut ca „părintele Reformei”. Intenția lui însă nu a fost crearea unei biserici noi, alternative, ci înnoirea Bisericii Universale.

Martin Luther (n. 10 noiembrie 1483, Eisleben, Saxonia – d. 18 februarie 1546), pastor şi doctor în teologie, a fost primul reformator protestant ale cărui reforme au dus la naşterea Bisericii Evanghelice-Luterane. Primele idei ale Reformei protestante au fost enunţate de Martin Luther în 1517, în calitatea sa de preot catolic şi profesor de exegeză la Universitatea din Wittenberg. Excomunicarea sa din Biserica Catolică a survenit în anul 1521 – Martin Luther, 1529 – portret de Lucas Cranach cel Bătrân – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

A fost o personalitate plină de contradicții interioare, clădită din extreme și exprimată în paradoxuri, o mare de puteri, de impulsuri, de cunoștințe, de nerăbdare. Emotiv și sincer, simplu și vesel, binevoitor și naiv chiar în relațiile lui intime și familiare, dar tumultos, brutal și chiar ordinar în lupta și polemicele duse nu numai cu oamenii papalității, ci și cu foștii lui colaboratori, prieteni ori țărani răsculați, sau anabaptiști răsculați, Luther a fost prezentat uneori ca un apostol sau profet prin gura căruia a grăit Duhul Sfânt cum n-a mai făcut-o de la Sf. Ap. Pavel încoace (Joule. Kostlin), alteori ca un erou și ca o personalitate puternică, plină de calități geniale (Thomas Carlyle, Thiele), ori ca cel mai genial creator de sistem filosofic și religios (Holl), iar alteori crezut drept un rătăcit răufăcător sau un psihopat care a făcut din pasiunile lui un crez cu care a infectat omenirea întreagă (Denifle, Grisar ș.a.).

La fel este prezentată și opera reformatorului: când expresie a răbufnirii vechii uri naționale a germanilor față de tutela romanică (Michelet, Imbart de Tours, H. Preuss), când adevărata sinteză spirituală și culturală a Renașterii și umanismului (Jacob Burckhardt, Ranke ș.a.), sau chiar numai încercarea de unificare sufletească a germanilor, în locul celei politice, care lipsea, prin crearea limbii naționale, în special prin traducerea Bibliei (Funk-Brentano). Dar toate aceste prezentări sunt secvențiale și incomplete, așa cum o dovedește cunoașterea conjuncturii, a contextului în care s-a derulat Reforma, precum și a biografiei și operei marelui reformator.

Cele 95 de teze ale lui Martin Luther (titlul latin Disputatio pro declaratione virtutis indulgentiarum) au declanşat Reforma Protestantă în Germania. Tezele au fost aduse în circulaţie pentru prima dată la 31 octombrie 1517 printr-o scrisoare adresată episcopului de Mainz şi Magdeburg Albrecht von Brandenburg. Pentru că nu a primit un răspuns de la episcop, Martin Luther a dat tezele unui cunoscut, care le-a tipărit făcându-le astfel temă de discuţie în întreaga Germanie – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

În 1525 Martin Luther s-a însurat cu fosta călugăriță Katharina von Bora, arătându-se astfel adversar al celibatului impus de catolicism preoțimii. Restul vieții și l-a petrecut scriind, ținând predici și organizând reforma bisericii în Saxonia. Luther a murit la 18 februarie 1546 în orașul său natal, Eisleben.
cititi mai mult pe ro.wikipedia.org

 

15 iunie 1667 – Se efectueaza prima transfuzie de sange de la animal la om. William Harvey (1578-1657) a explicat in 1628 mecanismul de circulaţie a sângelui , iar in anii 1660, Royal Society din Londra (Anglia) a sponsorizat o serie de studii privitoare la transfuzii. Celebrul arhitect Sir Christopher Wren (1632-1723), a folosit o pană pentru a injecta lichid în venă a unui câine, iar Richard Lower (1631-1691) a facut experimente la Universitatea Oxford din Anglia şi a efectuat prima transfuzie de sânge direct de la un câine la altul în 1665, prin conectarea unei artere la o vena prin intermediul unui tub de argint.

La 15 iunie 1667, medicul francez Jean-Baptiste Denys a realizat prima transfuzie de sânge atestată documentar, administrând unui băiat de 15 ani sânge de la un miel. Experimentele lui Denys cu transfuzii cu sânge de animale la oameni, au provocat o controverse aprinse în Franţa şi în 1670 procedura a fost interzisa după alte trei încercări care s-au soldat cu două decese. In 1818 James Blundell, un medic de la Spitalul Guy’s din Londra, a reînviat practica transfuziei, folosind o seringă pentru injectarea de sânge de la donatori uman.

La început Blundell a aplicat procedeul transfuziei doar in cazuri fără speranţă, dar în 1829 el a folosit transfuzii de sânge cu succes pentru a trata o femeie cu hemoragie postpartum. Blundell a îmbunătăţit aparatura pentru efectuarea de transfuzii, tehnica aceasta fiind utilizata în timpul războiul franco-prusac (1870-1871). Dupa ce in 1902 Karl Landsteine a descoperit cele patru grupe sanguine, practica transfuziilor de sange a devenit obisnuita si nepericuloasa.

 

15 iunie 1754 – Václav Prokop Divis (n.26 martie 1698 – d.25 decembrie 1765), preot, teolog şi naturalist ceh, a inventat independent de invenţia americanului Benjamin Franklin, paratrăsnetul. Ca medic, este unul dintre promotorii electroterapiei.

 

15 iunie 1789 – S-a nascut in statul american Maryland, Josiah Henson un sclav negru care a fugit in Canada, unde a fondat un asezamant care adapostea sclavii americani fugiti si o scoala de meserii pentru acestia. A servit de model scriitoarei americane Harriet Beecher Stowe, pentru personajul principal din romanul sau Coliba unchiului Tom.

 

15 iunie 1839 – Charles Goodyear (1800-1860), inventator, a descoperit vulcanizarea cauciucului, procedeu prin care acesta devine insensibil la variaţiile de temperatură.

Charles Goodyear – foto: ro.wikipedia.org

Charles Goodyear (n. 29 decembrie 1800 – d. 1 iulie 1860) a fost un inventator american, cunoscut pentru faptul că în 1839 a descoperit un procedeu de vulcanizare a cauciucului. Ulterior, a perfecționat acest procedeu și l-a patentat la data de 15 iunie 1844. A lucrat încă din tinerețe în fabrica tatălui său, unde se produceau unelte agricole și accesorii metalice. A încercat să conducă o afacere proprie, dar a eșuat. A descoperit întâmplător că, dacă este tratat cu sulf și tratat termic, cauciucul nu mai este rigid la temperaturi joase, că își menține elasticitatea și astfel devine posibilă utilizarea acestui material la nivel industrial. A numit acest procedeu vulcanizare

 

15 iunie 1843 – S-a născut Bergen Edvard Hagerup Grieg, compozitor, pianist şi dirijor norvegian. Edward Grieg.este cel mai de seamă muzician din şcoala naţională norvegiană şi unul din reprezentanţii de frunte ai muzicii romantice europene; (d. 4 septembrie 1907).

 

15 iunie 1848 – A fost sfințit drapelul național tricolor, adoptat prin decret la 14 iunie de către Guvernul revoluționar de la București; drapelul avea culorile albastru, galben, roșu și avea înscrisă deviza „Dreptate, Frăție“.

Varianta finală a steagului revoluţionar – foto: ro.wikipedia.org

 

15 iunie 1848 – A doua Adunare populară de la Lugoj a românilor din Banat, a hotărât: înființarea unei armate populare române în frunte cu Eftimie Murgu, introducerea limbii române, recunoașterea naționalității române etc.

Eftimie Murgu – foto: ro.wikipedia.org

Eftimie Murgu (n. 28 decembrie 1805, Rudăria, comitatul Caraș-Severin – d. 30 aprilie 1870, Budapesta) a fost un jurist și profesor de filosofie român, om politic, deputat în parlamentul revoluționar maghiar din timpul Revoluției de la 1848 (Dieta de la Debrețin), apoi avocat în Budapesta. Marea Adunare Națională de la Lugoj din 15 iunie 1848, al cărei președinte a fost propus, a cerut, printre altele, următoarele:

– înființarea unei armate populare române prin înarmarea poporului,
– organizarea Banatului ca un căpitanat general al Banatului,
-0 numirea lui Eftimie Murgu căpitan general al Banatului,
– recunoașterea limbii române ca limbă oficială în tot Banatul,
– independența Bisericii Române din Banat.

În anul următor revoluției, Eftimie Murgu votează detronarea habsburgilor (la 13 aprilie) cît și noua lege a naționalităților care cuprindea obținerea unor drepturi minimale pentru români, precum și reorganizarea unei legiuni române (28 iulie). Pentru curajul avut de a vota împotriva habsburgilor este arestat la 22 august și condamnat la moarte pentru “înaltă trădare față de monarhia habsburgică“. Pedeapsa i se comută la patru ani de închisoare pe care-i va executa în închisoarea din Iosefstadt din Boemia.

Dupa ce iese din închisoare mai candidează o dată pentru funcția de deputat în Dietă și în 1861 este ales deputat de circumscripția electorală din Moravița, iar în 1865 scrie ultima lucrare intitulată “Despre memorandumul Congresului Sîrbesc“; activitatea fiindu-i îngrădită de faptul că închisorile l-au slăbit foarte mult. Ca atare, în 12 mai 1870 trece în cele veșnice acest “om fantastic cu caracter de bronz” pe care l-a dat Banatul
cititi mai mult pe www.agerpres.ro

 

15 iunie 1848 – Marea Adunare de pe Câmpia Filaretului, numită apoi Câmpia Libertății, în timpul careia s-a depus juramântul pe Constituție și s-a aprobat constituirea Guvernului provizoriu.

“Romania rupandu-si catusele pe Campia Libertatii”, de Constantin Daniel Rosenthal (n. 1820 – d. 23 aprilie 1851), pictor și revoluționar român de etnie evreiască – foto: wikimedia.org

 

15 iunie 1875 – S-a înfiinţat, la Bucureşti, Societatea de Geografie.

 

15 iunie 1889 – S-a stins din viață genialul poet român Mihai Eminescu.

Mihai Eminescu în 1887 – foto: ro.wikipedia.org

Mihai Eminescu (născut Mihail Eminovici; n. 15 ianuarie 1850, Botoșani – d. 15 iunie 1889, București) poet, prozator și jurnalist român, socotit de cititorii români și de critica literară postumă drept cea mai importantă voce poetică din literatura română.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

15 iunie 1898 – S-a născut Ion Marin Sadoveanu, romancier, dramaturg, poet şi eseist, care-şi datorează consacrarea ca scriitor îndeosebi romanului “Sfârşit de veac în Bucureşti” (m. 2 februarie 1964)

 

15 iunie 1919 – S-a născut Alberto Sordi, actor şi regizor italian de film (d. 2003).

 

15 iunie 1919 – Pilotii britanici John Alcock si Arthur Brown au incheiat primul zbor fara intrerupere pe deasupra Atlanticului.

 

15 iunie 1920 – Se incheie un nou tratat de frontieră între Germania şi Danemarca in urma caruia nordul landului Schleswig(cunoscut si ca Iutlanda de sud) trece la Danemarca, dupa ce populatia regiunii s-a pronuntat prin referendum. Sudul Schleswigului a ramas parte a Germaniei federale, constituind astazi landul Schleswig-Holstein.

 

15 iunie 1926 – S-a născut regizorul roman de film Savel Stiopul; (d. 2007).

 

15 iunie 1929 – A încetat din viaţă matematicianul Traian Lalescu, savant cu reputate contribuţii în domeniile matematicii pure şi aplicate, unul dintre fondatorii teoriei ecuaţiilor integrale.

 

15 iunie 1934 – S-a nascut Matei Călinescu, critic şi istoric literar, comparatist, poet şi prozator român.

 

15 iunie 1940 – Al doilea război mondial: a fost fondat lagărul de exterminare de la Auschwitz, destinat inițial oamenilor politici din Polonia

Lagărul de concentrare Auschwitz – foto – ro.wikipedia.org

Lagărul de concentrare Auschwitz, cunoscut drept cel mai mare lagăr de exterminare nazist, Auschwitz a devenit locul emblematic de implementare a soluţiei finale, un element major în punerea în practică a Holocaustului; se estimează că cel puţin 1,1 milioane de persoane au fost omorâte acolo, din care peste 90% au fost evrei.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

Women survivors huddled in a prisoner barracks shortly after Soviet forces liberated the Auschwitz camp. Auschwitz, Poland, 1945.
— National Archives and Records Administration, College Park, Md – foto: ushmm.org

 

15 iunie 1941 – S-a născut Dan Culcer, critic literar român stabilit în Franţa

 

15 iunie 1943 – S-a născut cantaretul si actorul francez Johnny Hallyday.

 

15 iunie 1969 – S-a născut rapperul si actorul american Ice Cube.

 

15 iunie 1969 – Şi-a început mandatul prezidenţial Georges Pompidou, succesorul generalului Charles de Gaulle la preşedinţia Franţei.

Georges Pompidou – foto: ro.wikipedia.org

Georges Jean Raymond Pompidou (n. 5 iulie 1911 la Montboudif, Cantal, d. 2 aprilie 1974 la Paris) a fost un om politic francez. După Charles de Gaulle, el va deveni președintele celei de a cincea Republici Franceze pe perioada de la 20 iunie 1969 până la moarte sa (2 aprilie 1974).

 

15 iunie 1970 – A început vizita oficială de două zile a lui Nicolae Ceaușescu în Franța la invitația președintelui Georges Pompidou. La sfârșitul interviului acordat televiziunii de stat – ORTF (Office de radiodiffusion-télévision française), Ceaușescu s-a lăudat gazetarilor că instaurase un regim al echității sociale în toate domeniile, România fiind superioară chiar Franței.
cititi mai mult pe jurnalul.antena3.ro

 

15 iunie 1970 – Dirijorul si compozitorul roman Mihai Brediceanu a brevetat in SUA inventia sa numita polimetronom destinat sa coordoneze pe cale auditiva si vizuala pulsatiile unei muzici, conceputa de compozitori, in politempie structurala.

 

15 iunie 1971 – Moare Wendell Meredith Stanley, biolog american laureat al premiului Nobel pentru chimie in 1946.

 

15 iunie 1977 – A fost inaugurat, la Paris, atelierul lui Constantin Brancusi, reconstituit pe esplanada Beaubourg, intr-o constructie izolata de cladirea Muzeului de Arta Moderna. Spatiul cuprinde 148 de sculpturi si incearca sa redea atmosfera atelierului sculptorului din Impasse Ronsin.

Constantin Brâncuși – foto: moma.org

Constantin Brâncuși (n. 19 februarie 1876, Hobița, Gorj — d. 16 martie 1957, Paris) a fost un sculptor român cu contribuții covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană. Constantin Brâncuși a fost ales membru postum al Academiei Române. Francezii și americanii îl desemnează, cel mai adesea, doar prin numele de familie, pe care îl scriu fără semne diacritice, Brancusi, pronunțându-l după regulile de pronunțare ale limbii franceze.
cititi mai mult pe www.unitischimbam.ro

 

15 iunie 1978 – Regele Hussein al Iordaniei se casatoreste cu americanca Lisa Halaby, care va lua numele de Regina Noor

 

15 iunie 1985 – A avut loc, la Ploieşti, ultimul spectacol al Cenaclului Flacăra, interzis de către autorităţile comuniste; înfiinţat la 17 septembrie 1973 şi condus vreme de 12 ani de poetul Adrian Păunescu, cenaclul a reprezentat un moment special în anii întunecaţi ai comunismului; Vasile Şeicaru, Alexandru Andrieş, George Nicolescu, Mircea Rusu sunt doat câţiva dintre artiştii români care şi-au început cariera pe scena Cenaclului Flacăra.

 

15 iunie 1990 – Printr-o decizie a Consiliului Militar Superior al M.Ap.N. a fost desfiintata organizatia CADA. In declaratia care a insotit decizia se preciza ca rolul Comitetului de Actiune pentru Deamocratizarea Armatei (CADA) a fost unul de destabilizare a armatei, acest organism facand jocul unor forte politice ostile. De mentionat ca Armata Romaniei avea la acea data in conducerea ei fosti generali (inclusiv gen.Militaru) spioni sovietici,demascati inca din vremea lui Ceausescu si reactivati de noua conducere „democratica” a tarii aflata sub conducerea d-lui (tovarasului) Iliescu Ion, el insusi suspectat de relatii cu „serviciile”sovietice.

 

15 iunie 1992 – Au fost stabilite relații diplomatice între România și Republica Kârgâzstan

 

15 iunie 1994 – Israelul şi Vaticanul stabilesc relaţii diplomatice.

 

15 iunie 1996 – A murit cantareata americana de jazz, Ella Fitzgerald; (n. 25 aprilie 1920).

 

15 iunie 1997 – Sergiu Cunescu a fost reales, in cadrul lucrarilor celui de-al XX-lea Congres al acestei formatiuni politice,in functia de presedinte al Partidului Social Democrat Roman.

 

15 iunie 2002 – Se lanseaza postul de televiziune MTV România; invitat de onoare la spectacolul inaugural a fost cunoscutul interpret de muzică latino Enrique Iglesias.

 

15 iunie 2002 – A decedat Choi Hong Hi, fondatorul sud-corean al scolii de arte martiale Taekwondo (b. 1918).

 

15 iunie 2004 – Vaticanul a dat publicitatii un amplu dosar despre Inchizitie si torturile sale.

 

15 iunie 2004 – Ivan Gasparovic a fost învestit oficial în funcţia de preşedinte al republicii Slovacia.

Ivan Gasparovic – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Ivan Gasparovic (n. 27 martie 1941, Poltár) este un politician slovac şi profesor de drept care a fost preşedinte al Slovaciei între 2004 – 2014. A fost primul preşedinte slovac reales în funcţie. Gasparovic a abordat atenuat şi non-conflictual preşedinţia sa, ceea ce a dus la creşterea popularităţii sale în rândul alegătorilor. În străinătate a fost în general perceput ca un politician care a întors Slovacia înapoi spre comunism. Gasparovic a fost susţinut de premierul socialist Robert Fico şi de Partidul Naţional Slovac condus de Jan Slota.

 

15 iunie 2005 – Casa Bloomsbury (Londra) scoate la licitaţie prima ediţie a cartii autobiografice „Mein Kampf”, semnate de Adolf Hitler.

Mein Kampf – foto – ro.wikipedia.org

Mein Kampf (în română Lupta mea) este o carte scrisă de Adolf Hitler în două volume:
– Eine Abrechnung (O socoteală), publicată la 18 iulie 1925
– Die nationalsozialistische Bewegung (Mișcarea național-socialistă), publicată în 1926.
Volumul Eine Abrechnung este alcătuit din 12, iar Die nationalsozialistische Bewegung din 15 capitole.

Hitler a conceput cartea între 1923-24, când a fost deținut în închisoarea din Landsberg am Lech în Bavaria. Cartea a fost dactilografiată în închisoare de complicele său, Rudolf Hess. Mein Kampf este o operă autobiografică, dar și o platformă program a nazismului, mai ales al doilea volum. Hitler descrie aici unele „soluții” la „problema evreiască”. Pentru naziștii și neonaziștii din al Doilea Război Mondial, Mein Kampf a reprezentat și încă mai reprezintă și azi bazele național-socialismului.

Multă vreme s-a crezut că Mein Kampf este singura carte scrisă de Hitler. Gerhard Weinberg, un istoric american, evreu născut la Hanovra și emigrat de copil din Germania nazistă în SUA, a descoperit în arhive, în 1958, și a făcut public un document de 324 pagini dactilografiate, dictat de Hitler în 1928, în care acesta își expunea viziunea asupra politicii externe. Weinberg este de părere că acest text va permite o mai bună înțelegere a cărții Mein Kampf și va ajuta la prevenirea nedreptăților în viitor.

 

15 iunie 2005 – Compania Microsoft începe comercializarea pentru producătorii de computere a sistemului de operare Windows fără Media Player, conform exigenţelor Comisiei Europene.

 

15 iunie 2005 – Se încheie reuniunea Comisiei mixte Camerun-Nigeria pentru rezolvarea diferendului frontalier privind Peninsula Bakassi (Yaounde, Camerun, 10-15)

 

15 iunie 2018 – La Palatul Parlamentului din Bucuresti, au inceput lucrările celei de-a 19-a reuniuni a Asociaţiei Senatelor din Europa.

Lucrările celei de-a 19-a reuniuni a Asociaţiei Senatelor din Europa se desfăşoară vineri, la Palatul Parlamentului, evenimentul având loc la invitaţia preşedintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu. La eveniment şi-au anunţat participarea preşedinţi şi vicepreşedinţi ai Camerelor superioare din Austria, Belgia, Bosnia şi Herţegovina, Republica Cehă, Elveţia, Franţa, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Slovenia şi Spania, secretarul general al Consiliului Federal din Germania, precum şi preşedintele Senatului irlandez, în calitate de invitat special.

Tags: 15 iunie
Diverse