Conferința anuală de Securitate de la München a scos în evidență viziuni diferite asupra Occidentului. În timp ce Marco Rubio a cerut Europei să ajute la salvarea unei civilizații comune, Kaja Kallas a sugerat că Europa nu are nevoie de salvare.
Evenimentul a reunit delegații diplomatice de top din SUA, Ucraina și Europa, cu accent pe relația transatlantică. Cele trei zile de discuții au subliniat două perspective concurente asupra Occidentului, asupra a ceea ce reprezintă și a valorilor sale, potrivit stiripesurse.
Citește și: Igor Grosu: Avem scopul ambițios de a repara 3 mii de km de drumuri până în anul 2029
Secretarul de Stat american Marco Rubio a cerut Europei să contribuie la salvarea Occidentului ca civilizație comună, în timp ce principalul diplomat european, Kaja Kallas, a respins această idee, susținând că UE nu are nevoie de salvare. Între timp, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a îndemnat europenii să convină o dată clară pentru ca Ucraina să fie „tehnic pregătită” să se alăture blocului în 2027, scrie Euronews, care a făcut un sumar al conferinţei în 6 declaraţii cheie.
1.Rubio şi gardianul politicos al Europei
„Nu vrem ca aliații să încerce să dea o explicație pentru status quo-ul defect în loc să înțeleagă ce este necesar pentru a-l repara, pentru că noi, în America, nu avem niciun interes să fim gardienii politicoși și ordonați ai declinului gestionat al Occidentului”, a spus sâmbătă Marco Rubio.
Context: Liderii europeni așteptau discursul lui Rubio, sperând să nu fie o repetare a atacului dur de anul trecut la adresa continentului, susținut în același loc de vicepreședintele JD Vance, iar tensiunile rămân ridicate după recentele amenințări ale președintelui american de a prelua forțat controlul asupra Groenlandei.
Deși Rubio a adoptat un ton mai moderat comparativ cu Vance, mesajul său a urmat aceeași linie: Occidentul se confruntă cu un declin civilizațional ales, cauzat de politici prost concepute, rezultate dintr-un „cult al climatului” și migrație masivă. Și are nevoie de salvare.
Diferența a constat în apelul lui Rubio către europeni să se alăture SUA, descriind Washingtonul ca „un copil al Europei” și afirmând că destinul său „este – și va fi întotdeauna – legat” de Europa.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că s-a simțit „foarte liniștită” în legătură cu relațiile cu SUA după discursul lui Rubio.
Kaja Kallas respinge însă ideea unei Europe „în declin civilizațional”, chiar dacă unii o consideră decadentă.
„Contrar a ceea ce unii ar putea spune, o Europă conștientă de sine, chiar dacă unii o consideră decadentă, nu se confruntă cu ștergerea civilizațională”, a declarat Kaja Kallas, în opoziție cu ideea vehiculată în documentul controversat de strategie pentru securitate națională al SUA, publicat anul trecut, care sugera necesitatea inversării unor politici fundamentale, de la protecția mediului și schimbările climatice până la gestionarea migrației, pentru a preveni ceea ce autorii documentului prezentau ca un posibil declin al continentului.
2. Zelenski şi marea greşeală
„Europa este practic absentă de la masă. În opinia mea, este o mare greșeală. Și noi, cred eu, ucrainenii, încercăm să aducem Europa pe deplin în proces, astfel încât interesele și vocea Europei să fie luate în considerare. Acest lucru este foarte important”, a spus președintele ucrainean Volodimir Zelenski tot sâmbătă.
Context: Europa a fost marginalizată de la negocierile de pace inițiate anul trecut după ce Donald Trump a reluat contactele Washingtonului cu Moscova. Discuțiile bilaterale dintre Ucraina și Rusia sunt mediate de SUA în locații externe Europei.
Acest lucru se întâmplă deşi acum țările europene contribuie cel mai mult cu ajutor militar și financiar pentru Ucraina și că se așteaptă ca ele să suporte cea mai mare parte a garanțiilor de securitate după un eventual armistițiu – deși solicită un sprijin din partea SUA.
Negocierile din Europa pentru numirea unui trimis special pentru aceste discuții se desfășoară de aproape un an, dar nu există încă un favorit clar. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a încercat recent să reia contactul cu Moscova, trimițându-și principalul diplomat în Rusia. Întâlnirea nu a produs însă rezultate semnificative.
Totuși, așa cum a declarat sâmbătă președintele Lituaniei, Gitanas Nausėda, la München, aceste eforturi contează foarte puțin, deoarece „Putin nu este dispus să discute cu noi, iar Washingtonul este dispus să permită acest lucru”.
Volodimir Zelenski le-a spus același lucru jurnaliștilor, sugerând că Putin va încerca să „divizeze și să domine” o Europă „foarte coordonată”, deși l-a lăudat pe Macron pentru transparența sa privind negocierile și natura acestora. Președintele francez a declarat la München că Europa va trebui să își regândească complet cadrul de securitate în fața unei Rusii agresive.
3.Merz – Ordinea mondială așa cum o știm „nu mai există”
„Îmi este teamă că trebuie să o spun și mai dur: această ordine, oricât de imperfectă a fost chiar și în perioada ei de glorie, nu mai există”, a declarat cancelarul german Friedrich Merz vineri.
Context: Invazia Rusiei în Ucraina, practicile comerciale incorecte ale Chinei și comportamentul tot mai disprețuitor al SUA față de aliații tradiționali și instituțiile multilaterale rescriu complet mizele geopolitice.
Merz a avertizat că, în această nouă eră, „libertatea Europei nu mai este un dat” și că Europa va „trebui să arate fermitate și determinare pentru a-și afirma această libertate”.
4. Macron şi umbrela nucleară
„Am inițiat un dialog strategic cu cancelarul Merz și alți lideri europeni pentru a vedea cum ne putem articula doctrina națională” privind descurajarea nucleară, a spus președintele francez Emmanuel Macron vineri.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
„Acest dialog este important pentru că este o modalitate de a articula descurajarea nucleară într-o abordare holistică a apărării și securității. Este o cale de a crea convergență în abordarea strategică între Germania și Franța”, a adăugat el.
Context: Descurajarea nucleară – oferită în mare parte de SUA pentru Europa – este din ce în ce mai discutată pe măsură ce Europa își reexaminează doctrina nucleară pentru prima dată după Războiul Rece.
Trump a acuzat Europa că nu face suficient pentru propria apărare, a emis amenințări cu folosirea forței militare pentru a prelua Groenlanda de la aliatul NATO Danemarca și a subliniat că Statele Unite doresc să retragă parțial activele din Europa pentru a se concentra pe alte zone de risc.
În timp ce Germania pare să ia în serios oferta Franței, alte țări din UE nu sunt la fel de convinse. Premierul Spaniei, Pedro Sánchez, care s-a poziționat ca voce progresistă anti-Trump, a folosit discursul său la Conferința de Securitate de la München pentru a avertiza împotriva reînarmării nucleare.
El a declarat că descurajarea nucleară este „o metodă mult prea costisitoare și riscantă” de a evita conflictele și că „un sistem care necesită zero greșeli și corecții constante pentru a preveni distrugerea totală nu reprezintă o garanție, ci un pariu”.
5. Premierul danez: Dorința lui Trump pentru Groenlanda este exact aceeași
„Nu, din păcate nu. Cred că dorința președintelui SUA este exact aceeași”, a declarat sâmbătă premierul danez Mette Frederiksen, întrebată dacă tensiunile legate de Groenlanda s-au dezamorsat complet după medierea NATO.
Context: Luna trecută, Trump a spus că este pregătit să preia prin forță controlul asupra vastei insule arctice, amenințând cu taxe vamale mai multe țări europene care au trimis câteva zeci de militari în Groenlanda. Disputa a provocat o serie de reacții diplomatice și temeri că NATO ar putea să se destrame.
Un acord pentru un „cadru al unui viitor tratat pentru Groenlanda”, încheiat între Trump și șeful NATO Mark Rutte, a dus la dezamorsarea tensiunilor, iar SUA, Groenlanda și Danemarca s-au angajat ulterior în negocieri trilaterale. În paralel, aliații NATO au convenit să lanseze o activitate de vigilență sporită în zona arctică, numită „Arctic Sentry”.
Frederiksen a subliniat de la München că nu va face compromisuri în privința integrității teritoriale, numind-o „linia roșie”, dar a accentuat că „există și alte lucruri” pe care SUA, Danemarca și Groenlanda le pot face împreună, cum ar fi extinderea prezenței militare americane pe insulă.
Între timp, premierul groenlandez Jens-Frederik Nielsen a descris presiunea asupra insulei sale drept „inacceptabilă” și a calificat procesul trilateral actual drept „primul pas corect”. El a adăugat că Groenlanda este pregătită să își facă partea și este „angajată să facă parte din alianță”.
6. Ursula von der Leyen şi clauza de apărare reciprocă a UE
„Cred că a venit momentul să punem în practică clauza de apărare reciprocă a Europei. Apărarea mutuală nu este opțională pentru UE. Este o obligație în cadrul propriului nostru Tratat – articolul 42.7”, a spus Ursula von der Leyen sâmbătă.
Context: UE a lansat un program de 800 de miliarde de euro pentru a-și spori pregătirea de apărare până în 2030, în fața unui posibil atac al Rusiei și a îndoielilor privind angajamentul SUA față de apărarea colectivă NATO.
Articolul 42.7 al Uniunii Europene prevede că „dacă o țară UE este victima unei agresiuni armate pe teritoriul său, celelalte țări membre au obligația să o ajute și să-i acorde asistență prin toate mijloacele aflate la dispoziția lor”, însă acest articol este considerat mai puțin puternic decât echivalentul său din cadrul NATO.
Puterea militară considerabilă a Washingtonului servește drept un factor de descurajare major pentru alianță.
Von der Leyen a declarat că articolul 42.7 va avea greutate doar dacă se va baza pe încredere și capacitate, iar termenii acestei prevederi sunt în continuare considerați vag definiți.
În discursul său axat pe apărare, ea a mai făcut apel la luarea mai rapidă a deciziilor în UE privind problemele de securitate și apărare și la extinderea parteneriatelor cu terți parteneri, în special cu Regatul Unit.
