La patru ani de la declanșarea războiului din Ucraina, opinia publică din România pare mai sensibilă la temele de securitate.
Un sondaj realizat de INSCOP Research, la comanda New Strategy Center, arată că două treimi dintre români ar fi de acord cu reintroducerea serviciului militar obligatoriu, iar sprijinul pentru creșterea bugetului Apărării și pentru doborârea dronelor rusești este, de asemenea, consistent, potrivit stiripesurse.
Citește și: Igor Grosu: Avem scopul ambițios de a repara 3 mii de km de drumuri până în anul 2029
Două treimi ar susține serviciul militar obligatoriu
Potrivit sondajului, 67,1% dintre români spun că ar fi de acord cu introducerea serviciului militar obligatoriu. Procentul este semnificativ mai mare decât în mai 2015, când 58,4% susțineau această idee.
30,5% se declară împotrivă, iar 2,4% nu știu sau nu răspund.
Sprijinul este mai ridicat în rândul votanților AUR, al persoanelor de peste 60 de ani, al celor cu educație primară și al locuitorilor din mediul rural.
Opoziția este mai puternică în rândul votanților PSD, PNL și USR, al bărbaților, al persoanelor între 18 și 44 de ani, al celor cu studii superioare, al locuitorilor din București și din marile orașe, precum și al angajaților din sectorul privat.
Liceenii și exercițiile de tragere: societate împărțită
Ideea organizării de exerciții de tragere cu arma în clasele de liceu împarte aproape perfect societatea.
48,1% dintre respondenți sunt de acord cu această măsură, în timp ce 48,8% sunt împotrivă. Aproape 3% nu știu, iar 0,3% nu răspund.
Sunt mai favorabili votanții AUR, bărbații, persoanele de peste 45 de ani și cei din mediul rural. În schimb, votanții USR, femeile, tinerii între 18 și 44 de ani, persoanele cu studii superioare și locuitorii din marile orașe se opun mai frecvent unei astfel de inițiative.
Sprijin masiv pentru cursuri de drone și prim ajutor
În schimb, există un consens mult mai clar în privința altor măsuri de pregătire.
80,8% dintre români susțin introducerea cursurilor pentru operatori de drone în licee și în facultățile tehnice. Doar 16,2% sunt împotrivă. Inițiativa este susținută mai ales de votanții PNL și USR, de persoanele cu educație superioară și de angajații din sectorul public.
Și mai mare este sprijinul pentru cursurile de prim-ajutor destinate persoanelor între 15 și 60 de ani: 92,7% dintre respondenți sunt de acord cu această măsură. Doar 4,6% se opun.
Ce ar face românii în cazul unui atac?
Întrebați ce ar face în cazul unui război în care România ar fi atacată, 48% spun că ar lupta pentru a-și apăra țara. Procentul este ușor mai mic decât în noiembrie 2023 (50,5%).
19,7% ar emigra, 10,5% s-ar ascunde până la finalul conflictului, 4,7% ar încerca să obțină un certificat medical pentru a fi declarați inapți, iar 7% ar face altceva. 10% nu au răspuns.
Majoritatea cred că România nu este pregătită pentru un atac al Rusiei
Percepția asupra nivelului de pregătire a României este predominant negativă.
Doar 3,6% consideră că țara este pregătită „în foarte mare măsură” pentru a face față unui atac al Rusiei, iar 9,9% spun „în destul de mare măsură”.
În schimb, 31,7% cred că România este pregătită „în destul de mică măsură”, iar 51,4% spun „în foarte mică măsură sau deloc”.
Sprijin pentru creșterea bugetului Apărării și doborârea dronelor
74,4% dintre români sunt de acord ca România să își crească bugetul pentru apărare, pentru a face față amenințărilor și pentru a-și respecta obligațiile ca stat membru NATO. 21,2% sunt împotrivă.
În ceea ce privește dronele rusești care survolează teritoriul României, 72,9% consideră că acestea ar trebui doborâte. Aproape 20% sunt de părere contrarie.
Televiziunea rămâne principala sursă de informare
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
În materie de informare, televiziunea domină în continuare. 44,7% dintre români spun că posturile TV sunt principala lor sursă constantă de știri.
25% indică rețelele sociale, 17,8% paginile de internet de știri, iar 5,9% radioul. Discuțiile cu prietenii și WhatsApp-ul sunt menționate în procente mult mai mici.
Cercetarea a fost realizată în perioada 28 ianuarie – 6 februarie, pe un eșantion de 1.100 de persoane, prin interviuri telefonice (CATI). Marja de eroare este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%.
