Ungaria este o ţară pro-europeană, care doreşte să contribuie la eforturile de consolidare a blocului comunitar, a declarat sâmbătă la Budapesta ministrul ungar al resurselor umane, Zoltan Balog, citat de agenţia MTI.
El a răspuns astfel sugestiilor că Ungaria s-ar îndepărta de Uniunea Europeană prin respingerea cotelor obligatorii de refugiaţi, pe care statele vest-europene le cer invocând argumentul ‘solidarităţii’.
Este ‘incorect’ ca solidaritatea să fie limitată la acest regim de cote şi să se facă judecăţi morale ‘despre cine este bun şi cine este rău’ în Uniunea Europeană, a estimat oficialul ungar, considerând că pro-europenismul nu trebuie judecat prin prisma acceptării sau refuzului unei decizii luate la Bruxelles ori de statele puternice ale UE.
El a susţinut că 80% dintre cetăţenii ungari sunt în favoarea apartenenţei Ungariei la UE, adăugând, conform declaraţiei citate de agenţia MTI, că acesta este cel mai ridicat procent din rândul statelor membre.
Reacţia sa survine după ce la summitul european încheiat vineri au persistat divergenţele între statele Grupului de la Vişegrad (Cehia, Polonia, Slovacia şi Ungaria) şi cele din Vest în chestiunea migraţiei.
‘Mai avem mult de lucru (…) Poziţiile nu s-au schimbat’, a rezumat cancelarul german Angela Merkel cele circa trei ore de discuţii pe acest subiect, dezbateri descrise de premierul ceh Andrej Babis ca fiind ‘furtunoase’. Acesta din urmă l-a acuzat pe premierul grec Alexis Tsipras că a fost ‘agresiv’, în timp ce omologul său ungar Viktor Orban a vorbit despre o ‘bătaie politică’ la acest summit şi a deplâns faptul că ‘există în continuare prea multe ţări mari şi puternice care nu vor să oprească migraţia, ci mai curând să-i ajute pe migranţi să intre în Europa, pentru a-i distribui apoi într-o formă obligatorie’.
În acest context, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk – care a pledat pentru renunţarea la cotele obligatorii, idee sa fiind însă respinsă de Comisia Europeană -, a estimat că va fi ‘foarte dificil’ ca statele UE să ajungă la un compromis în chestiunea revizuirii Regulamentului Dublin, ce reglementează soluţionarea cererilor de azil în UE. În prezent acest regulament obligă migranţii să ceară azil în prima ţară pe unde au intrat în blocul comunitar, prevedere considerată depăşită de Comisia Europeană şi de state vest-europene.
Totuşi, Tusk a precizat că dezbaterile vor continua, iar la summitul european din luna martie se va face o evaluare a progreselor, astfel încât la cel din iunie să se poată ‘lua decizii’ privind revizuirea Regulamentului Dublin.
La rândul său, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a cerut statelor membre să examineze propunerile deja prezentate, printre acestea fiind şi transformarea cotelor obligatorii într-un mecanism automat şi permanent, iar dacă nu se va ajunge la un consens el nu a exclus recurgerea din nou la un vot prin majoritate calificată, la fel ca în cazul cotelor obligatorii adoptate în anul 2015, propunere împărtăşită de mai mulţi lideri vest-europeni.
