Curtea Supremă a SUA a dat o lovitură joi demersurilor vizând stoparea controversatei practici de manipulare a graniţelor circumscripţiilor electorale, prin care un partid aflat la conducere îşi consolidează puterea, instanţa respingând contestaţiile împotriva hărţilor electorale din statele Maryland şi Carolina de Nord, transmite Reuters, potrivit agerpres.
Printr-o decizie la limită, de 5-4, luată de majoritatea conservatoare, Curtea Supremă a dat dreptate democraţilor din legislativul din Maryland (democrat) şi republicanilor din Carolina de Nord, care au retrasat graniţele districtelor electorale, explicând că judecătorii tribunalelor federale nu sunt abilitaţi să pună capăt acestei practici.
Citește și : Noul șef al Pentagonului solicită ţărilor aliate din NATO să condamne public acţiunile Iranului
Metoda decupajului electoral, aşa-numitul ‘gerrymandering’, este o veche practică a partidelor americane pentru a-şi asigura un avantaj în alegeri.
Decizia, cu implicaţii la nivel naţional, redactată de preşedintele Curţii Supreme, John Roberts, îi pune într-o uriaşă dificultate pe reformatorii electorali care sperau că instanţa va interveni împotriva tendinţei în creştere a partidelor care controlează legislativele la nivelul statelor să folosească retrasarea circumscripţiilor pentru a-şi consolida puterea şi a diminua influenţa alegătorilor care susţin partidul rival.
Curtea Supremă a stabilit pentru prima oară că tribunalele federale nu au competenţe în a stopa decupajul electoral partizan, o decizie care ar putea încuraja şi mai mult partidele care controlează legislativele statelor să reconfigureze, după recensământul din 2020, hărţi electorale care să-i dezavantajeze pe votanţii care tind să susţină partidul oponent.
Citește și : Javad Zarif îi răspunde lui Trump: Ideea unui ‘război scurt’ cu Iranul este o ‘iluzie’
În SUA, cetăţenilor li se cere să se înregistreze ca democraţi sau republicani, iar numeroase hărţi electorale sunt trasate în funcţie de aceste date.
Graniţele circumscripţiilor electorale sunt retrasate pentru a reflecta schimbările din rândul populaţiei reieşite din recensământul întreprins de guvernul federal la fiecare zece ani, aşa cum prevede Constituţia.
Deşi Curtea Supremă a adoptat decizii împotriva decupajului electoral menit să dezavantajeze minorităţile rasiale, ea nu s-a pronunţat niciodată împotriva celui pe baze partizane.
Democraţii afirmă că acesta i-a ajutat pe republicani să păstreze mulţi ani controlul în Camera Reprezentanţilor şi în legislativele unor state ca Wisconsin şi Pennsylvania.
