Quito se prăbuşea sâmbătă în haos în pofida intrării în vigoare a stării de asediu şi controlului militar, în cea de-a 11-a zi a unei crize sociale fără precedent provocate de reforme economice legate de un împrumut din partea Fondului Monetar Internaţional (FMI), comentează AFP, potrivit agerpres.
La mijlocul zilei, mai mulţi nor de fum pluteau deasupra oraşului situat la 2.850 de metri altitudine, reflectând tirurile încrucişate cu rachete artizanale şi grenade lacrimogene între manifestanţi şi forţe de ordine.
Citește și : Cavusoglu, despre oferta lui Trump de a media între turci şi kurzi: ‘Nu negociem cu teroriştii’
În plus, manifestanţi purtând cagule au incendiat sediul inspecţiei generale a finanţelor, în nordul capitalei Quito.
Clădirea a fost atacată cu cocteiluri Molotov şi la, scurt timp, un grup de indivizi, cei mai mulţi cu măşti pe faţă sau căşti de protecţie, au pătruns în interior, provocând distrugeri. Potrivit procuraturii, 34 de persoane au fost arestate.
Alte atacuri au vizat sediile din Quito ale canalului de televiziune Teleamazonas şi jurnalului El Mercurio. Imagini difuzate au arătat ferestre sparte, o maşină incendiată şi o puternică prezenţă poliţienească la faţa locului.
5. After getting physically assaulted by the @PoliciaEcuador in the head, back and limbs, they were put in a patrol car and were driven around #Quito for approximately 2 hours. The police never made a legal detention. It was not registered in any document. .. pic.twitter.com/mvUlvh8kbN
— Jonni Martinez (@iJonniM) October 13, 2019
Cerca de la Católica en pleno toque de queda ciudadanos de Quito gritan fuera a los militares… .@ teleSUR pic.twitter.com/KblhMcDF18
— Consue Bowen Manzur (@consuemary) October 13, 2019
¿Vieron como no eran solamente los indígenas? El pueblo de Quito se volcó a las calles esta noche desafiando el toque de queda, escucha lo que corean. #Cacerolazo pic.twitter.com/jJxXnwkmVN
— Cristian Murillo (@socialholico) October 13, 2019
#LaFloresta fue tomada por el pueblo, quien levantó su voz de protesta con el #Cacerolazo. Gracias #Quito. pic.twitter.com/YEve7R9F5d
— Radio La Calle (@radiolacalle) October 13, 2019
#Quito, en la noche del 12 de octubre de 2019. Video de @santiak. pic.twitter.com/GwNkzZvc4K
— LaHistoria (@lahistoriaec) October 13, 2019
⭕️ La noche de este sábado, movilización y protesta en #Manta
"¡Quito, aguanta,
que el pueblo se levanta!" pic.twitter.com/QpAGQCTTb8— Informa Ec (@Informa_EC) October 13, 2019
Mişcarea indigenă, vârful de lance al contestării, a dezminţit imediat orice implicare în aceste atacuri, la câteva ore după ce a acceptat public oferta de dialog a preşedintelui Lenin Moreno.
Confruntat cu cea mai gravă criză a mandatului său, preşedintele Lenin Moreno, ales în 2017, a transferat luni sediul guvernului la Guayaquil (sud-vest). Starea de urgenţă a fost decretată pentru 60 de zile, precum şi stare de asediu în jurul instituţiilor puterii, cu 74.000 de militari şi poliţişti desfăşuraţi.
“Vom restabili ordinea în întreg Ecuadorul”, a dat declarat sâmbătă preşedintele Moreno, un liberal ales sub etichetă socialistă, invitându-i pe locuitori “să meargă acasă”.
Citește și : Franţa suspendă exporturile către Turcia de materiale de război care pot fi utilizate în Siria
Cu o zi înainte, el considerase “esenţial să se reducă violenţa”, lansând un apel liderilor indigeni la “dialog direct” pentru “a găsi soluţii” la criza declanşată de decizia sa de a majora cu peste 100% preţul benzinei, în schimbul unui împrumut de 4,2 miliarde de dolari din partea FMI.
“După un proces de consultări cu comunităţile, organizaţiile, popoarele, naţionalităţile şi organizaţiile sociale, am decis să participăm la acest dialog direct”, i-a răspuns sâmbătă Confederaţia Naţionalităţilor Indigene din Ecuador (CONAIE).
Organizaţia a acceptat să discute despre “retragerea sau revizuirea decretului”, după ce vineri respinsese oferta de dialog, insistând că va participa la acesta numai după “abrogarea” documentului în cauză.
De la 3 octombrie, bilanţul manifestaţiilor este de şase morţi, 937 de răniţi şi 1.121 de arestări, potrivit biroului Avocatului Poporului, entitate publică pentru apărarea drepturilor.
Indigenii – care reprezintă 25% din cei 17,3 milioane de locuitori – resping eliminarea subvenţiilor la carburanţi, care îi loveşte din plin: reprezentând 68% dintre săracii din ţară, ei lucrează mai ales în agricultură şi văd scăpând de sub control cheltuielile cu transportul produselor lor, mai scrie AFP.
