Persoanele care participă la manifestațiile desfășurate în Hong Kong au început să scrie și să trimită “scrisori de adio” apropiaților, în contextul escaladării tensiunilor între protestatari și autorități, relatează site-ul cotidianului The New York Times, potrivit mediafax.
“Când vei găsi această scrisoare, e posibil să fi fost deja arestat sau ucis”, scrie un protestatar în vârstă de 22 de ani, care s-a semnat sub pseudonimul “Nimeni”.
Citește și : Hong Kong: Poliţia a intervenit cu gaze lacrimogene împotriva protestatarilor – VIDEO
Câțiva protestatari au transmis publicației The New York Times că au scris acele scrisori după ce autoritățile au început să folosească gloanțe reale.
Violențele au escaladat în ultimul timp pe fondul protestelor din Hong Kong. Protestatarii au devenit mult mai agresivi, iar autoritățile au început să le percheziționeze locuințele unora dintre ei, relatează jurnaliștii americani.
“Tată, mă simt nedemn că te părăsesc așa devreme, înainte de a îmi îndeplini datoriile de fiu, să fiu aproape de tine. Când nu voi mai fi, te rog să ai grijă de tine”, scrie un alt protestatar pe nume Ming.
Liderul din Hong Kong, Carrie Lam, a susținut că forțele de ordine au folosit „în mod corespunzător forța armelor” pentru a răspunde protestelor de amploare manifestate în regiune.
Citește și : Guvernul britanic asigură că Brexit-ul va avea loc pe 31 octombrie
Protestele în Hong Kong, care deseori au fost marcate de incidente violente între demonstranți și forțele de ordine, au izbucnit în urmă cu patru luni, ca reacţie la un controversat proiect de lege ce ar fi facilitat extrădările spre China continentală. Manifestanţii contestă politicile Guvernului local pro-Beijing, condus de Carrie Lam.
Fostă colonie britanică, Hong Kong-ul a fost cedat Chinei de către Marea Britanie în anul 1997, cu condiţia ca acest teritoriu să păstreze „un nivel ridicat de autonomie, cu excepţia afacerilor externe şi a domeniului apărării” pentru o perioadă de 50 de ani. Astfel, acest teritoriu are un sistem legislativ diferit de cel al Chinei, prin intermediul principiului „O ţară, două sisteme”.
