Liderii statelor Uniunii Europene au semnat vineri la un summit desfăşurat la Göteborg “Proclamaţia privind Pilonul European al Drepturilor Sociale”, un set de 20 de ‘drepturi sociale’ elaborat într-o încercare de a face UE mai atractivă pentru votanţi şi de a contracara sentimentele eurosceptice în creştere în rândul populaţiei ţărilor blocului comunitar, relatează agenţia Reuters, potrivit agerpres.
Cele 20 de principii enunţă ceea ce liderii europeni consideră că trebuie să fie baza unei pieţe a muncii şi a unui sistem de asistenţă socială moderne şi funcţionale. Printre ele se regăsesc egalitatea accesului pe piaţa muncii şi a condiţiilor de muncă şi salariale, formarea profesională şi asistenţa socială pentru şomeri, egalitatea de gen, venitul minim, echilibrul între muncă şi timpul liber, etc.
Citeşte şi: Evadare ca-n filme a unui român dintr-o închisoare franceză
‘Uniunea noastră a fost mereu în esenţă un proiect social. Este mai mult decât o piaţă unică, mai mult decât bani, mai mult decât euro. Este despre valorile noastre şi despre modul în care dorim să trăim’, a declarat preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker.
Recentele alegeri din Germania, Franţa, Austria şi Cehia, la care partidele populiste au obţinut rezultate bune, au arătat că cetăţenii încep să-şi piardă încrederea în guvernele lor sau în Uniunea Europeană în ansamblu. De asemenea, decizia britanicilor de a ieşi din UE obligă la o reflecţie asupra modului în care blocul comunitar va merge mai departe, astfel că liderii europeni au apreciat că ar fi potrivit un accent mai pronunţat pe măsurile sociale.
Citeşte şi: Ani de zile, soldaţii americani AU ÎNCHIS OCHII la sclavia sexuală din Afganistan
Juncker şi gazda summitului, premierul suedez Stefan Lofven, urmează să redacteze un document care va fi discutat la Consiliul European din decembrie pentru a examina cum vor fi concret puse în practică cele 20 de principii. Măsurile nu vor fi transpuse prin directive europene obligatorii, însă sunt menite să stabilească standarde europene comune şi un limbaj comun în chestiunile sociale.
Dar unele state est-europene se tem cu un asemenea accent sporit pe măsurile sociale ar putea fi folosit de unele ţări vest-europene pentru a eluda unele norme actuale ce facilitează accesul lucrătorilor est-europeni pe piaţa muncii din Vest, cum este cazul regulilor privind lucrătorii detaşaţi.
