Parlamentul bolivian a dat undă verde sâmbătă organizării de noi alegeri prezidenţiale şi legislative, după plecarea preşedintelui Evo Morales, decizie menită să pună capăt instabilităţii generate de alegerile prezidenţiale controversate din 20 octombrie, informează AFP, scrie agerpres.
Proiectul de lege a fost aprobat sâmbătă seara în camera inferioară a parlamentului, la câteva ore după votul senatorilor. Textul trebuie promulgat de preşedintele interimar Jeanine Ańez.
Citește și : Grecia anunță noi măsuri pentru a le ‘închide ușa’ migranților
În acelaşi timp, guvernul provizoriu a deschis un “dialog” pentru a încerca să liniştească apele, după ce 32 de persoane au murit în violenţele declanşate după alegerile prezidenţiale din 20 octombrie, când fostul preşedinte Evo Morales s-a declarat câştigător, dar opoziţia a reclamat comiterea de fraude.
După mai multe săptămâni de proteste şi după ce armata a încetat să îi mai acorde sprijin, preşedintele Evo Morales, aflat în funcţie din 2006, şi-a anunţat demisia pe 10 noiembrie. De atunci, susţinătorii săi au continuat să demonstreze aproape zilnic în capitala La Paz şi în alte oraşe, cerând plecarea lui Jeanine Ańez.
Legea aprobată de parlament prevede anularea votului din 20 octombrie. În acelaşi timp, el interzice oricărei persoane care a îndeplinit două mandate consecutive să candideze pentru un al treilea, eliminând astfel posibilitatea unei noi candidaturi din partea lui Evo Morales, care a exercitat funcţia de preşedinte de trei ori.
Partidul lui Evo Morales, Mişcarea spre Socialism (MAS), care are majoritatea în parlament, a votat în favoarea proiectului de lege.
Aflat în exil în Mexic, Evo Morales nu s-a pronunţat sâmbătă în legătură cu această nouă lege.
Preşedinta interimară a Boliviei care a preluat funcţia pe 12 noiembrie, fosta senatoare de dreapta Jeanine Ańez, a promis că va organiza noi alegeri pentru a “pacifica” Bolivia, care traversează cea mai grea criza din ultimii 20 de ani.
În acest context, guvernul a deschis sâmbătă seara în capitală un dialog cu protestatarii, prin care se urmăreşte să se ajungă la “o ţară 100% eliberată de baraje”, conform informaţiilor furnizate de ministrul lucrărilor publice, Yerko Nuńez.
Citește și : Nordul Greciei, afectat de inundații
În ultimele zile, susţinătorii lui Evo Morales au blocat drumurile ce leagă capitala de regiunile agricole din centrul Boliviei, un protest prin care cer plecarea preşedintei interimare a ţării.
Capitala administrativă a Boliviei suferă de pe urma penuriei grave de alimente, iar locuitorii din Santa Cruz, grânarul Boliviei, situat în câmpiile din centrul ţării, trimit pe cale aeriană provizii rudelor din La Paz. Protestatarii au blocat, de asemenea, accesul la o rafinărie din El Alto, în apropiere de capitală.
Ţara este puternic polarizată între susţinătorii lui Evo Morales, în rândul cărora se află mulţi amerindieni, şi cei care îl contestă – cetăţeni din clasele sociale superioare şi din câmpiile estice ale ţării.
Evo Morales, plecat în exil după aproape 14 ani în fruntea ţării, se consideră victima unei lovituri de stat.
