Autorităţile de la Ankara consideră că ‘numărul doi’ în ierarhia organizatorilor tentativei de lovitură de stat de anul trecut se află în Germania şi au pregătit marţi o cerere de extrădare ce va fi transmisă Berlinului, relatează agerpres .
Această cerere îl vizează pe Adil Öksüz, considerat de Ankara ca fiind şeful operaţional al puciştilor. El fusese arestat în Turcia la câteva ore după puciul eşuat la 15 iulie 2016, dar apoi eliberat în condiţii obscure, după care a dispărut.
În august trecut, după ce unele publicaţii turce au preluat zvonuri potrivit cărora el s-ar putea afla în Germania, Ankara a trimis o notă diplomatică Berlinului, cerând autorităţilor germane să verifice această pistă.
Prezenţa lui Öksüz în Germania nu a fost confirmată public de surse oficiale nici în Germania, nici în Turcia.
Citește și : Președintele Zimbabwe, Robert Mugabe, a DEMISIONAT
Potrivit Anadolu, cererea de extrădare a fost făcută la cererea unui tribunal din Ankara, unde Adil Öksüz este judecat în absenţă alături de alţi 485 de inculpaţi într-unul din numeroasele procese legate de lovitura de stat eşuată.
Documentul a fost transmis Ministerului Justiţiei turc în competenţa căruia intră trimiterea acestuia în Germania, potrivit Anadolu.
Autorităţile turce îl acuză pe predicatorul Fethullah Gülen, autoexilat în SUA, de a fi în spatele puciului eşuat pe care l-ar fi condus cu ajutorul frăţiei puternice pe care o conduce, fapt negat de acesta.
Potrivit guvernului turc, Öksüz, profesor de teologie, a fost persoana responsabilă de asigurarea coordonării din Turcia între Gulen şi elemente din armata turcă pentru înlăturarea preşedintelui Recep Tayyip Erdogan de la putere.
Această cerere de extrădare survine în contextul în care relaţiile între Turcia şi Germania sunt extrem de tensionate de luni de zile, mai ales din cauza criticilor Berlinului la adresa situaţiei drepturilor omului.
Peste 50.000 de persoane au fost arestate în Turcia de la puciul ratat şi mai mult de 100.000 concediate sau suspendate.
Pe lângă cercurile guleniste, aceste epurări au vizat opozanţi prokurzi, media critice puterii şi organizaţii neguvernamentale.
