Parlamentul Iranului a adoptat marţi în regim de urgenţă o lege ce clasează drept “teroriste” toate forţele armate americane, după uciderea în Irak a generalului iranian Qassem Soleimani într-un atac american, informează AFP şi Xinhua, potrivit agerpres.
În acest sens, parlamentarii iranieni au votat un amendament la o lege recentă ce declara drept “teroriste” forţele americane desfăşurate din Cornul Africii până în Asia Centrală, trecând prin Orientul Mijlociu (OM).
Citește și: Scrisoarea americană de retragere din Irak este autentică, dar a fost trimisă din greșeală
Noul text extinde această calificare la Pentagon, la toate forţele americane, responsabile de asasinarea lui Soleimani, şi la orice persoană fizică sau morală implicată în uciderea lui.
“Potrivit votului parlamentarilor iranieni, toţi membrii Pentagonului, ai instituţiilor şi companiilor afiliate, şi comandanţii americani ce au plănuit şi comis asasinarea” lui Qassem Soleimani se află pe lista neagră, potrivit unui comunicat al agenţiei de presă IRNA, preluat de Xinhua.
Votul din Parlament obligă de asemenea guvernul iranian să aloce 200 de milioane de euro (223 milioane de dolari) pentru Forţa Quds, în vederea întăririi capacităţii sale de apărare.
Anvergura acestui amendament, votat în timp ce Soleimani este înhumat în oraşul său natal Kerman (sud-estul Iranului) este în primul rând simbolică.
Textul de lege, cu amendament, a fost adoptat iniţial în aprilie 2019. El stipulează că Iranul “consideră regimul SUA un stat ce susţine terorismul”. La acea dată el a fost prezentat ca “o măsură de reciprocitate”, după ce Washingtonul a decis să claseze Gardienii Revoluţiei, armata ideologică a Republicii Islamice, pe lista americană de “organizaţii teroriste străine”.
Citește și: CUTREMUR puternic în Indonezia
Qassem Soleimani, şeful Forţei Quds, unitatea de elită însărcinată cu operaţiunile externe ale Gardienilor Revoluţiei, era arhitectul strategiei Iranului în Orientul Mijlociu. El a fost ucis vineri într-un atac cu dronă american în faţa aeroportului din Bagdad.
De atunci, principalii lideri civili, religioşi şi militari iranieni anunţă o “răzbunare” teribilă, în timp ce apelurile în vederea “detensionării” se amplifică în întreaga lume, din temerea că ar putea izbucni un nou mare război în Orientul Mijlociu.
