Peste 160 de persoane au fost rănite sâmbătă la Beirut în confruntări ce au avut loc între protestatari şi forţele de ordine, printre cele mai violente de când a început, în urmă cu trei luni, mişcarea de protest împotriva clasei politice acuzate de corupţie şi inerţie, transmit AFP, Reuters şi dpa, potrivit agerpres.
Furia populară a fost exacerbată de deteriorarea rapidă a situaţiei socio-economice din ultimele săptămâni şi de incapacitatea autorităţilor de a forma un guvern, la mai bine de două luni de la demisia premierului Saad Hariri.
Citește și : Poroşenko, citat ca martor în legătură cu mai multe cazuri penale
Violenţele au început în faţa uneia dintre principalele intrări în Parlament, în inima Beirutului, când protestatarii au atacat poliţişti anti-revoltă staţionaţi în spatele baricadelor şi gardurilor metalice.
https://twitter.com/MahIbrihim/status/1218596855652716545?s=20
Explosions and tear gas fill a street in Beirut, Lebanon, as protesters clash with police in anti-government demonstrations. @bencnn reports from the ground. https://t.co/HRis9HHOqi pic.twitter.com/qFAxRUhUnO
— CNN International (@cnni) January 18, 2020
#لبنان_ينتفض beirut now pic.twitter.com/rVrIXs4Avl
— Black Magic (@HausOfTeen) January 18, 2020
Protestatarii, unii cu feţe mascate, au lansat spre poliţişti diverse proiectile, în special pietre, stâlpi de semnalizare şi crengi de copaci. Poliţia a împrăştiat mulţimea folosind tunuri de apă, bile de cauciuc şi gaze lacrimogene.
Ministrul de Interne Raya el-Hassan a declarat că este inacceptabil ca protestatarii să atace forţele de securitate.
Preşedintele libanez, Michel Aoun, a solicitat miniştrilor apărării şi de interne să prevină revoltele, să protejeze proprietăţile publice şi private şi să impună securitatea.
Potrivit Crucii Roşii libaneze, peste 160 de persoane au fost rănite în timpul confruntărilor, peste 65 fiind transportate la spitale din oraş şi mai mult de 100 au fost tratate la faţa locului.
Mişcarea de protest care a început la 17 octombrie şi a dus la demisia premierului Saad Hariri solicită să fie format un guvern din tehnocraţi şi personalităţi independente de haremul politic tradiţional, pentru a scoate ţara din criza economică profundă, cea mai gravă de după războiul civil din 1975-1990.
Citește și : Cutiile negre ale avionului doborât în Iran vor fi trimise în Ucraina
Dar negocierile trenează de la numirea pe 19 decembrie a unui nou prim ministru, Hassan Diab, pe fondul divergenţelor asupra împărţirii portofoliilor chiar în cadrul partidelor politice care au susţinut numirea sa.
Libanul este sub presiunea Băncii Mondiale şi a Fondului Monetar Internaţional de a adopta măsuri de austeritate în schimbul unui sprijin financiar. Ţara are unul dintre cele mai mari niveluri ale datoriei publice din lume, echivalentul a circa 150% din Produsul Intern Brut.
