Preşedintele statului El Salvador, Nayib Bukele, a dezminţit luni acuzaţiile de autoritarism care i se aduc, la numai câteva ore după ce soldaţi puternic înarmaţi l-au însoţit în Parlament în contextul escaladării actualei confruntări dintre el şi parlamentari, informează dpa, potrivit agerpres.
“Dacă aş fi fost dictator sau cineva care nu respectă democraţia, aş fi preluat controlul asupra tuturor instituţiilor”, a declarat Bukele, 38 de ani, într-un interviu pentru cotidianul spaniol El Pais.
Citește și : Trump anticipează că epidemia cu coronavirus va dispărea ‘până-n aprilie, sau în cursul lunii aprilie’
Bukele vrea ca Parlamentul aflat sub controlul opoziţiei să aprobe un împrumut în valoare de 109 milioane de dolari pentru echiparea mai bună a forţelor de securitate în lupta lor împotriva puternicelor bande criminale care fac ravagii pe teritoriul acestei ţări din America Latină.
Mass-media locale citează parlamentari care afirmă că aproape nu au existat dezbateri asupra planului lui Bukele şi că lipsa de informaţii cu privire la modul în care vor fi folosiţi banii au făcut ca parlamentarii să nu ia o decizie neinformată.
Prezenţa soldaţilor în clădirea Parlamentului a provocat critici ferme din partea activiştilor şi parlamentarilor din opoziţie, care au susţinut că aceasta subminează independenţa legislativului.
Jose Miguel Vivanco, directorul Human Rights Watch în Americi, a condamnat incidentul pe Twitter, referindu-se la el ca la o “etalare a forţei brute”.
La rândul său, directoarea Amnesty Internaţional pe continent, Erika Guevara-Rosas, a declarat că incidentul constituie o reminiscenţă a “celor mai sumbre vremuri din istoria statului El Salvador”, referindu-se la războiul civil care s-a încheiat în 1992.
Citește și : România va acorda 53 mil. de euro pentru stații de reîncărcare a vehiculelor cu emisii scăzute
Nayib Bukele, instalat în funcţie în iunie 2019, guvernează cu o minoritate în parlament.
El Salvador, stat cu aproape 6,5 milioane de locuitori, este una din ţările cele mai periculoase din afara zonelor de conflict. În 2019, rata omorurilor a fost de 35,6 la 100.000 de locuitori, în cea mai mare parte legată de activitatea bandelor ‘maras’.
