Procurorul tribunalului special pentru Kosovo a întocmit primele acte de acuzare pentru presupuse crime de război comise de gherila kosovară în timpul conflictului de la sfârşitul anilor 1990, a anunţat luni un purtător de cuvânt al instanţei, transmite AFP, potrivit agerpres.
Camerele specializate ale tribunalului nu au identificat suspecţii, dar mai mulţi responsabili kosovari de rang înalt au fost deja convocaţi de instanţă.
Citeşte şi: Nouă combatanţi ai Damascului au fost ucişi în nord-vestul Siriei
Creat în 2015, tribunalul special pentru Kosovo este însărcinat cu anchetarea presupuselor crime comise de gherila separatistă kosovară albaneză (UCK), în principal contra sârbilor, romilor şi a unor opozanţi albanezi în timpul şi după conflictul din 1998-1999.
‘Pot confirma că preşedintele a desemnat un judecător de instrucţie pentru a examina punerile sub acuzare întocmite de procurorul specializat pe Kosovo. Conţinutul lor este confidenţial’, a declarat purtătorul de cuvânt al tribunalului.
El a precizat că ‘judecătorul de instrucţie dispune de cel mult şase luni pentru a confirma sau respinge actele de acuzare’.
Finanţat de Uniunea Europeană şi având în componenţă judecători internaţionali, acest tribunal este totuşi o instanţă de drept kosovar, instalată la Haga pentru a garanta protecţia martorilor.
Tribunalul a fost înfiinţat în urma unei anchete internaţionale desfăşurate după un raport al Consiliului Europei incriminator faţă de foşti comandanţi ai UCK, printre care actualul preşedinte al Kosovo, Hashim Thaçi.
Ex-prim-ministrul kosovar Ramush Haradinaj a demisionat în iulie după ce fusese convocat de tribunalul special în calitate de suspect.
Fostul şef al informaţiilor gherile kosovare şi preşedinte ale parlamentului, Kadri Veseli, a anunţat în noiembrie că a fost la rândul lui convocat de tribunal.
Citeşte şi: Franţa ajută cu 90 de milioane de euro viitoarea Academie a OMS
Raportul Consiliului Europei făcea referire la moartea sau dispariţia a 500 de persoane, printre care 400 de sârbi, după retragerea trupelor sârbe în urma bombardamentelor NATO în iunie 1999, când UCK avea controlul ‘aproape exclusiv’ al situaţiei pe teren.
Documentul menţiona execuţii sumare, răpiri şi trafic de organe prelevate de la victime.
Potrivit asociaţiei veteranilor de război ai UCK, o sută de luptători albanezi au fost convocaţi deocamdată la Haga, printre ei aflându-se şi alte figuri politice de prim plan.
