Piscină interioară, terase scăldate în soare şi personal în costume de servitori: nu e un hotel de cinci stele, ci centrul de deradicalizare a jihadiştilor care funcţionează în Arabia Saudită şi se laudă cu o rată de succes de 86%, relatează vineri AFP, potrivit agerpres.
Creat ca loc de tranziţie între închisoare şi libertate, confortabilul complex de la Riad este simbolul unei strategii saudite controversate de reeducare a jihadiştilor care mizează pe “vindecarea” ideologică şi nu pe constrângere.
Centrul de consiliere şi orientare Mohammed Ben Nayef, supervizat de clerici şi psihologi, are misiunea de a-i împiedica pe condamnaţii care şi-au ispăşit pedepsele să se întoarcă la jihad, prin ceea ce numeşte consiliere religioasă şi detoxifiere ideologică.
“Ne concentrăm pe corectarea ideilor false”, subliniază Yahya Abu Maghayed, unul din directorii centrului, care a făcut pentru reporterii de la France Presse turul vastului complex străjuit de palmieri într-o maşinuţă de golf.
Foşti membri al Al-Qaida şi foşti talibani sunt cazaţi în căsuţele dotate cu televizor cu diagonala mare aşezate printre peluze tunse impecabil şi se pot plimba liberi, îmbrăcaţi în robe albe. Au acces la o sală de sport bine echipată, la apartamente rezervate vizitelor conjugale, precum şi la o clinică.
“Facem aşa încât beneficiarii să poată simţi că sunt oameni normali şi că mai au o şansă de a se reintegra în societate”, explică Abu Maghayed, subliniind că centrul se abţine de a-i numi pe cei cazaţi aici prizonieri sau deţinuţi.
Arabia Saudită este acuzată de multă vreme că “exportă” doctrina sunită radicală cunoscută ca wahhabism, dar prinţul moştenitor Mohammed ben Salman, noul om-forte al regatului, încearcă să scadă influenţa clericilor ultraconservatori din ţară, unde au avut loc în repetate rânduri atacuri atribuite extremiştilor. Prinţul moştenitor a lansat de altfel o coaliţie militară a 40 de ţări musulmane cu angajamentul de a “şterge extremismul de pe suprafaţa pământului”.
Centrul de reabilitare, prin care au trecut din 2004 peste 3300 de extremişti, inclusiv foşti deţinuţi de la Guantanamo, are o rată de succes de 86%, se laudă Abu Maghayed, cifră ce reprezintă potrivit acestuia proporţia de “beneficiari” care nu au mai reluat legăturile cu jihadismul timp de zece ani de la plecarea lor din centru. Dintre ceilalţi, a spus responsabilul saudit, o parte nu au făcut decât să manifeste semne de “comportament deviant” şi doar un număr infim au “recidivat”.
Totuşi, un specialist american în terorism care a studiat îndeaproape acest program estimează că rata de recidivă este mai ridicată, pe baza informaţiilor din presă în care a fost semnalată apariţia unor foşti clienţi ai centrului pe câmpurile de luptă ale jihadiştilor. Un alt expert american, John Horgan de la Georgia State University, a explicat pentru AFP că “este imposibil de ştiut ce componentă a acestui program contribuie la reducerea ameninţării de reangajare în terorism”. Saudiţii trebuie însă aplaudaţi pentru că au încercat să facă ceva diferit, fiind printre primii care au încercat “terapia prin cuvinte” cu terorişti, a notat acesta.
AFP a fost autorizată să discute cu “beneficiari” pe parcursul vizitei la complex, dar doi dintre aceştia au refuzat să se exprime când au fost abordaţi.
Există specialişti care se opun acestei metode “blânde” de abordare a unor jihadişti cu mâinile murdare de sânge, însă responsabilii centrului dau asigurări că ameninţarea sancţiunilor se menţine: cei care refuză să se schimbe după minim trei luni petrecute la centru sunt trimişi înapoi la “procedura judiciară normală”, potrivit lui Abu Maghayed.
Dar “terorismului nu i se poate răspunde cu forţa”, consideră unul din psihologii centrului, Ali Al-Afnan. “Ideile pot fi combătute tot prin idei”, afirmă acesta.
Centrul încearcă să facă mai dificilă revenirea la violenţă încurajând în special legăturile familiale, căsătoriile şi naşterile. Nu este uitată nici terapia prin artă.
Responsabilii centrului se mândresc, între alţi “pocăiţi”, cu un fost luptător din Afganistan în prezent căsătorit şi tatăl mai multor copii, care vrea să-şi reia studiile universitare. “Acest bărbat este modelul nostru. Un bun exemplu al motivului pentru care oamenii merită a doua şansă”, a conchis Abu Naghayed.
