Circa 100 de milioane de oameni care trăiesc în oraşe din întreaga lume vor deveni probabil victime ale sărăciei din cauza măsurilor anticoronavirus, au avertizat experţi în urbanizare, care fac apel la identificarea comunităţilor vulnerabile şi investiţii în cartierele defavorizate, transmite Reuters, potrivit agerpres.
Oraşele dens populate sunt în linia întâi în pandemie şi sunt lovite din greu acolo unde oamenii trăiesc în sărăcie, lipsiţi sau fără sisteme adecvate de distribuţie a apei, canalizare şi sănătate, au subliniat miercuri experţi de la Banca Mondială, Institutul pentru resurse internaţionale (WRI) şi alte foruri, într-un seminar online cu reprezentanţi ai media.
Citește și: SUA a înregistrat 2500 de decese de coronavirus de ieri până azi
“În oraşe, trebuie să ne concentrăm pe aceia care au nevoie cel mai mult de ajutor, pe cei săraci şi vulnerabili, care au fost foarte grav afectaţi”, a spus Sameh Wahba, coordonator în cadrul BM pentru gestionarea dezastrelor.
“Estimăm că pot apărea circa 100 de milioane de aşa-zişi ‘noi săraci’ pe fondul pierderii de locuri de muncă, mijloace de trai şi venit”, a adăugat acesta, atenţionând că municipalităţile se vor confrunta anul viitor cu o scădere între 15% şi 25% a încasărilor fiscale, ceea ce va îngreuna investiţiile în ridicarea standardelor de trai în zonele defavorizate.
În condiţiile în care în multe oraşe nu există informaţii precise despre aceste cartiere, Banca Mondială a dezvoltat un instrument care să ajute oraşele, folosind inteligenţa artificială, imagini prin satelit şi tridimensionale, să identifice acele locuri unde oamenii nu dispun decât de surse de apă şi toalete comune sau unde distanţarea socială este inaplicabilă din cauza supraaglomerării, a afirmat expertul.
Acest instrument a fost folosit deja pentru identificarea zonelor defavorizate din Cairo, Mumbai şi Kinshasa.
Dacă nu există date suficiente, ajutorul alimentar şi financiar din partea guvernelor nu ajunge în mahalalele în care trăiesc circa 1 miliard de oameni din lume, a subliniat militanta Sheela Patel.
“Dacă trăieşti în mahala, eşti homeless sau migrant, eşti complet exclus, în momentul de faţă, de la orice formă de drepturi în oraş”, a notat Patel, directoarea organizaţiei nonprofit Societatea pentru promovarea centrelor de resurse locale.
Citește și: Trump își reia vizitele electorale în SUA
Ajutarea comunităţilor vulnerabile în timpul pandemiei şi ulterior înseamnă a recunoaşte că sistemele de alimentare cu apă, sănătate sau transporturi şi economia sunt interconectate, a punctat Ani Dasgupta, director global al Centrului pentru oraşe sustenabile al WRI.
Acesta a insistat că investiţiile care se fac trebuie să asigure că aceste sisteme sunt integrate şi nu sunt doar “proiecte centrale stabilite de sus în jos”. “Trebuie să învăţăm din asta, trebuie să facem lucrurile altfel”, a conchis el.
