Curtea Supremă a Marii Britanii i-a dat câştig de cauză miercuri fostului lider al partidului republican irlandez Sinn Fein, Gerry Adams, care a contestat, după mai bine de 40 de ani, două condamnări pentru tentative de evadare în perioada conflictului din Irlanda de Nord, transmite AFP, potrivit agerpres.
Curtea Supremă a considerat ‘nevalidă’ ordonanţa care a condus la trimiterea în închisoare a lui Gerry Adams, concluzionând că acesta ‘nu a fost ţinut în detenţie în mod legal’.
Citește și: Comisia Europeană recomandă redeschiderea graduală a frontierelor
Adams ‘a fost condamnat în mod injust pentru infracţiunile de tentativă de evadare dintr-o detenţie legală, iar condamnările sale pentru aceste infracţiuni trebuie să fie anulate’, a decis Curtea.
La începutul anilor 1970, provincia britanică Irlanda de Nord a fost zguduită de violenţe care i-au opus pe republicani, în majoritate catolici şi partizani ai reunificării Irlandei, loialiştilor unionişti, mai ales protestanţi, cu intervenţia armatei britanice.
Gerry Adams fost încarcerat în epocă fără proces, în baza măsurilor speciale luate de guvernul britanic de a reprima revolta. Adams a încercat să evadeze de două ori, în decembrie 1973 şi iulie 1974, din închisoarea de înaltă securitate Maze, de lângă Belfast, unde erau încarceraţi paramilitarii republicani.
Condamnat în 1975 pentru cele două evadări eşuate, Gerry Adams nu a făcut atunci recurs. Recent, el a deschis însă procedura bazându-se pe elemente noi conţinute în documente guvernamentale desecretizate de puţin timp.
‘Nu regret şederea în închisoare, decât pentru timpul în care am fost despărţit de familia mea. Cu toate acestea, nu eram singuri’, a declarat Adams, afirmând că a fost închis alături de ‘numeroase persoane remarcabile’. ‘Detenţia, ca toate măsurile coercitive, a eşuat’, a adăugat el.
Gerry Adams a făcut presiuni asupra guvernului britanic să ‘identifice şi să informeze alţi deţinuţi ale căror încarcerări este posibil să fi fost, de asemenea, ilegale’.
Citește și: Democrații americani prezintă un plan de asistență de 3.000 de miliarde de dolari
Între 1971 şi 1975, aproape 2.000 de persoane, în majoritate republicani, au fost închise fără proces, potrivit Universităţii din Ulster. Această politică, văzută de unii ca o încălcare a libertăţilor civile, este adesea acuzată că a alimentat vărsările de sânge şi a consolidat susţinerea faţă de Armata Republicană Irlandeză (IRA).
‘Tulburările’ din Irlanda de Nord, care au durat trei decenii şi s-au soldat cu aproape 3.500 de morţi, au luat sfârşit odată cu Acordurile de pace din Vinerea Mare în 1998.
Gerry Adams a demisionat de la conducerea Sinn Fein în februarie 2018, dar este în continuare considerat, la vârsta de 71 de ani, drept o figură majoră a luptei pentru reunificarea Irlandei.
