Planul NATO de creare a unui fond de rezervă în perspectiva unui “al doilea val” de infectări cu coronavirus, fond ce ar urma să includă şi echipamente sanitare de rezervă, evoluează mai lent decât ar fi dorit secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, relatează vineri agenţia DPA, citând oficiali aliaţi, potrivit agerpres.
Membrii NATO au contribuit cu peste 1,5 milioane de euro la un fond consacrat aliaţilor greu încercaţi, a menţionat oficialul pentru dpa. Aportul de lichidităţi şi alte contribuţii luate laolaltă însumează “milioane”, a indicat acesta.
Citește și : Patru din zece cazuri de demență ar putea fi evitate sau întârziate
Ceea ce este însă mult mai puţin faţă de zecile de milioane la care spera conducerea Alianţei, potrivit informaţiilor dpa.
Doar nouă din cei 30 de membri ai NATO au contribuit la acest fond, a notat oficialul citat.
Potrivit acestuia, în scurt timp ar trebui să fie disponibil şi gata de utilizat un stoc “modest” de echipamente, într-un depozit care urmează să fie desemnat de agenţia NATO pentru achiziţii, ceea ce “va permite un răspuns rapid”.
Sunt disponibile deja 200 de ventilatoare şi echipamente de protecţie personală, a menţionat sursa, adăugând că sunt în curs de negociere şi alte oferte.
Pe fondul tensiunilor care au marcat-o în ultimul an – între care declaraţia preşedintelui francez Emmanuel Macron despre “moartea clinică” a NATO şi anunţul unilateral al Washingtonului de retragere parţială a forţelor sale din Germania -, Alianţa Nord-Atlantică se străduieşte să-şi demonstreze utilitatea, pe timp de pandemie.
Citește și : Germania pune pe lista neagră a coronavirusului trei regiuni spaniole
Miniştrii aliaţi ai apărării au convenit crearea acestui fond în cadrul unei reuniuni în iunie. La rândul său, secretarul general al NATO Jens Stoltenberg a scos în evidenţă recente contribuţii ale Alianţei la eforturile civile de combatere a pandemiei – transportul de echipamente medicale pe cale aeriană, transportul de pacienţi şi construirea de spitale de campanie.
