Partidele apropiate preşedintelui prorus Sooronbai Jeenbekov au câştigat duminică alegerile legislative din Kîrgîzstan, potrivit rezultatelor aproape finale, pe fondul temerilor de cumpărare a voturilor şi nereguli într-o ţară slăbită de COVID-19, relatează luni France Presse, potrivit agerpres.
După numărarea a 95% din buletinele de vot, Birimdik, partidul celui mai mic frate al şefului statului, Asîlbek Jeenbekov, şi principalul său rival, Mekenim Kirghizstan (Patria mea Kîrgîzstan), legat de puternica familie Matraimov care se spune că este şi un aliat al lui Sooronbai Jeenbekov, sunt creditate cu aproximativ 24% fiecare la sfârşitul acestui scrutin pluralist, o raritate în Asia Centrală.
Citeşte şi: Un student evreu a fost atacat cu lopata în faţa unei sinagogi din Germania
Şi asta, în ciuda faptului că liderul uneia din formaţiuni, Raimbek Matraimov, fost responsabil vamal, a fost ţinta protestelor anticorupţie anul trecut.
Un al treilea partid care îl sprijină pe preşedintele kîrgîz, Partidul Kîrgîzstanului, a obţinut la rândul său 9% din voturi, de asemenea potrivit acestor rezultatele preliminare comunicate de Comisia Electorală Centrală.
O formaţiune naţionalistă, Butun Kîrgîzstan, la rândul său abia a depăşit 7% din voturi, pragul necesar pentru a intra în Parlament, iar Mekentchil, o altă mişcare naţionalistă, ar ajunge doar la 6,9% .
Prin urmare, doar patru dintre cele 16 partide în competiţie vor avea locuri în noua adunare, dacă aceste cifre sunt confirmate.
Într-un mediu de regimuri autoritare, această ţară montană rămâne o insulă a pluralismului în Asia Centrală ex-sovietică.
Dar, odată cu epidemia de coronavirus care a agravat sărăcia populaţiei, mulţi se tem de un posibil furt masiv al votului de către cele mai bogate partide.
Un jurnalist de la AFP a observat mai multe microbuze parcate în spatele unei secţii de votare din satul Besh-Kunguey, unde la coada pentru vot erau zeci de soldaţi, dar şi civili îmbrăcaţi foarte diferit de săteni.
Un formular ce permite cetăţenilor să schimbe locul de vot a atras critici din partea unora, care se tem că va permite partidelor să-şi coordoneze campaniile de cumpărare a voturilor.
Comisia Electorală Centrală a recunoscut că aproape 500.000 de alegători (dintr-un total de 3,5 milioane) şi-au schimbat locul de vot înainte de alegerile legislative.
Procurorul republicii a anunţat că a deschis o anchetă privind acuzaţiile că un partid a cumpărat voturi în schimbul unor saci de cărbune.
Potrivit analiştilor, aceste alegeri nu ar trebui să pună la îndoială apropierea Kîrgîzstanului de Rusia, cele două partide principale exprimându-se în favoarea continuării integrării în Uniunea Economică Eurasiatică condusă de Moscova. De când Kîrgîzstanul s-a alăturat acesteia în 2015, s-a îmbunătăţit statutul sutelor de mii de migranţi kîrgîzi care lucrează în Rusia.
Un semn al efectelor pandemiei de COVID-19 asupra economiei kîrgîze, Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) prezice o scădere a PIB-ului de 9,5% în 2020, în timp ce comerţul cu China vecină s-a redus la jumătate de la începutul anului.
Citeşte şi: Trump a ieşit din spital pentru a-şi saluta susţinătorii
Două revoluţii, în 2005 şi 2010, au forţat plecarea a doi preşedinţi autoritari şi au condus la elaborarea unei noi Constituţii în 2010 pentru a echilibra puterea şi a contracara confruntarea politică.
Legea electorală impune ca niciun partid să nu poată obţine mai mult de 65 de locuri din cele 120 ale parlamentului şi limitează exercitarea puterii la un mandat prezidenţial de şase ani.
Sooronbai Jeenbekov pare să poată spera la un parlament loial care să-i asigure viitorul după încheierea mandatului său în 2023, ştiut fiind faptul că predecesorul său Almazbek Atambaev se află acum în închisoare. Acesta a fost condamnat în iunie la 11 ani de închisoare pentru eliberarea unuia dintre şefii crimei organizate.
