Statele Unite au cerut eliberarea de către armata din Myanmar a mai multor lideri politici arestaţi, inclusiv a şefei de facto a guvernului, Aung San Suu Kyi, şi au ameninţat că vor reacţiona în cazul unui răspuns negativ, informează AFP, potrivit agerpres.
‘Statele Unite se opun oricărei încercări de modificare a rezultatelor alegerilor recente sau de obstrucţionare a unei tranziţii democratice în Myanmar şi vor acţiona împotriva celor responsabili în cazul în care aceste măsuri (arestările) nu sunt abandonate’, a anunţat, într-un comunicat, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki.
Citeşte şi: UE deplânge arestarea a peste 5000 de protestatari în Rusia
‘Îi îndemnăm pe militari să adere la standardele democratice şi la respectarea statului de drept şi să elibereze persoanele arestate astăzi’, a adăugat ea.
Armata din Myanmar a declarat luni stare de urgenţă pe o perioadă de un an şi a numit un general drept preşedinte interimar după arestarea lui Aung San Suu Kyi, a preşedintelui Win Myint, a altor oficiali din Liga Naţională pentru Democraţie (LND), dar şi din alte partide mai mici, într-un raid militar organizat înaintea zorilor.
Aceste arestări survin în contextul în care parlamentul rezultat din ultimele alegeri legislative urma să înceapă prima sesiune în câteva ore.
Armata denunţă de mai multe săptămâni nereguli în desfăşurarea alegerilor legislative organizate în noiembrie. LND, partidul condus de câştigătoarea Premiului Nobel pentru Pace din 1991, Aung San Suu Kyi – criticată pe scară largă la nivel internaţional pentru modul de gestionare a crizei musulmanilor rohingya dar care continuă să se bucure de sprijinul majorităţii populaţiei -, a câştigat fără drept de apel alegerile din noiembrie, obţinând 83% din cele 476 de mandate.
Citeşte şi: LOVITURĂ de STAT în Myanmar! Şefa guvernului a fost ARESTATĂ de armată
Myanmar a fost condus de o juntă militară în perioada 1962 – 2011. În 2011, junta a fost dizolvată şi a început o perioadă de tranziţie controlată spre democraţie. Alegerile din noiembrie au fost cel de-al doilea scrutin general după 2011. Armata deţinea însă controlul asupra a trei ministere cheie (Internele, Apărarea şi Frontierele).
Ultimele două lovituri de stat de la obţinerea independenţei ţării s-au produs în 1962 şi 1988.
