Preşedintele Emmanuel Macron a recunoscut marţi “în numele Franţei” că armata franceză l-a “torturat şi asasinat” pe liderul naţionalist algerian Ali Boumendjel în 1957, în timpul războiului din Algeria, transmite AFP, potrivit agerpres.
Gestul de reconciliere recomandat de raportul istoricului Benjamin Stora “nu este un act izolat”, a promis Macron. “Nicio crimă, nicio atrocitate, indiferent de cine a fost comisă în timpul Războiului din Algeria nu poate fi nici scuzată, nici trecută sub tăcere”, a adăugat preşedintele.
Citeşte şi: Texasul RENUNŢĂ la mască şi îşi deschide complet magazinele şi restaurantele
Macron este primul şef de stat francez născut după războiul din 1954-1962 în urma căruia Algeria a devenit independentă de Franţa, fosta putere colonială. El a promis că va face “gesturi simbolice” pentru reconcilierea bilaterală, dar a exclus orice “căinţă” şi “scuze”.
Preşedintele i-a primit marţi pe nepoţii lui Boumendjel pentru a-i anunţa personal despre recunoaşterea crimei.
La vremea respectivă, pentru a explica moartea cunoscutului avocat s-a înscenat o sinucidere. Comunicatul preşedinţiei franceze arată clar că “în toiul bătăliei pentru Alger, el a fost arestat de armata franceză, închis în secret, torturat, apoi asasinat în 23 martie 1957”. Documentul mai precizează că în 2000, Paul Aussaresses, fost şef al serviciilor de informaţii din Alger, “a recunoscut că a ordonat unuia din subordonaţi să îl ucidă (pe Boumendjel) şi să însceneze crima ca sinucidere”.
“Astăzi, preşedintele Republicii i-a primit la Palatul Elysee pe patru nepoţi ai lui Ali Boumendjel pentru a le spune, în numele Franţei, ceea ce Malika Boumendjel (văduva avocatului, decedată recent – n. red.) ar fi dorit să audă: Ali Boumendjel nu s-a sinucis. A fost torturat, apoi asasinat”, adaugă preşedinţia.
Raportul Stora despre colonizarea Algeriei şi războiul de independenţă, prezentat în 20 ianuarie, a fost criticat pentru că nu recomandă şi prezentarea de scuze din partea Franţei. Organizaţia Mujahedinilor, reprezentantă a foştilor combatanţi algerieni, l-a acuzat pe autor că “a trecut sub tăcere crimele coloniale” franceze. Comitetul Naţional Harki, al foştilor combatanţi auxiliari algerieni din armata franceză, consideră că documentul este “minimalist” şi cere Franţei să recunoască “abandonarea şi masacrarea” căreia i-au căzut victime camarazii lor după armistiţiul din 19 martie 1962.
Reconcilierea între Paris şi Alger trebuie să fie reciprocă şi să nu reprezinte “nici negare, nici căinţă”, a apreciat marţi ambasadorul francez în Algeria, Francois Gouyette, într-un interviu acordat cotidianul algerian francofon L’Expression.
Citeşte şi: Stat Islamic revendică asasinarea celor trei tinere din Jalalabad
Preşedintele Algeriei, Abdelmadjid Tebboune, declarase luni seara că “nu vom prefera bunele relaţii în detrimentul istoriei şi memoriei, dar problemele se rezolvă cu calm, nu cu sloganuri”.
Macron şi Tebboune s-au angajat să colaboreze la “reconcilierea memoriilor” înaintea celei de-a 60-a aniversări a independenţei Algeriei, anul viitor.
