Egiptul trebuie să înceteze să abuzeze de legislaţia sa antiteroristă pentru a-i reduce la tăcere pe opozanţii regimului, apărătorii drepturilor omului şi jurnalişti, şi a-i menţine pe criticii săi în detenţie preventivă pe termen nelimitat, au cerut vineri câteva zeci de state, în faţa Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, transmit AFP şi Reuters, potrivit agerpres.
Într-un mesaj video citit de ambasadoarea Finlandei la sediul ONU din Geneva, Kirsti Kauppi, 31 de state şi-au exprimat, de asemenea, ‘profunda îngrijorare faţă de folosirea legislaţiei antiteroriste împotriva militanţilor pentru drepturile omului, a persoanelor LGBTI, jurnaliştilor, politicienilor şi avocaţilor’.
Citește și: Emiratele Arabe Unite vor investi 10 miliarde de dolari în Israel
Majoritatea statelor semnatare sunt din Europa, cărora li s-au alăturat Australia, Canada, Noua Zeelandă. Nicio ţară africană sau din Orientul Mijlociu nu a sprijinit declaraţia.
SUA, care au statut de observator pe lângă Consiliului ONU pentru Drepturile Omului, se numără printre semnatarele declaraţiei comune cu privire la Egipt, prima începând din 2014.
Egiptul este un aliat apropiat al Statelor Unite, dar administraţia Biden a promis că va denunţa încălcările drepturilor omului şi ale statului de drept oriunde în lume.
Textul declaraţiei aminteşte în special cazul unei importante asociaţii de apărare a drepturilor omului, Iniţativa egipteană pentru drepturile personale (EIPR), acuzată de terorism după o întâlnire cu ambasadori străini şi cu unii membri arestaţi în 2020, iar ulterior eliberaţi în urma criticilor internaţionale.
Textul mai cere autorităţilor ‘să facă să înceteze lungile perioade de detenţie preventivă aplicate apărătorilor drepturilor omului şi activiştilor societăţii civile în numele legislaţiei contra terorismului’.
Este criticată o metodă cunoscută sub numele de ‘rotaţie’, ce constă în prelungirea detenţiilor dincolo de limita legală, printr-o manevră de procedură.
Textul cere, totodată, eliberarea tuturor jurnaliştilor aflaţi în detenţie.
Potrivit unor ONG-uri, în închisorile din Egipt se află peste 60.000 de persoane acuzate de delicte de opinie.
După destituirea preşedintelui islamist Mohamed Morsi de către armată în 2013 şi instalarea la putere anul următor a lui Abdel Fattah al-Sissi, o represiune din ce în ce mai puternică s-a abătut asupra oricărei forme de opoziţie, islamistă sau liberală.
Citește și: UE denunță reforma electorală din Hong Kong și amenință Beijingul cu noi sancțiuni
Statele care s-au adresat vineri Consiliului vor să facă presiuni asupra autorităţilor de la Cairo pentru a aplica în mod corect o lege privind ONG-urile adoptată în 2019, ce ar putea facilita acţiunile acestor organizaţii, a explicat un diplomat european care a participat la elaborarea textului.
Iniţiativa a fost salutată de grupuri pentru apărarea drepturilor omului.
Declaraţia ‘pune capăt anilor de absenţă a oricărei acţiuni colective în faţa Consiliului pentru Drepturile Omului, în pofida deteriorării rapide a situaţiei’, a comentat Bahey Hassan, care conduce Institutul de studii în domeniu drepturilor omului de la Cairo, într-un comunicat semnat şi de alte nouă organizaţii de profil, inclusiv internaţionale.
