Consiliul Internaţional pentru Controlul Drogurilor (International Narcotics Control Board, INCB), agenţie ONU, lansează, într-un raport publicat joi, un apel pentru ”abordarea problemelor” legate de consumul crescut de droguri în rândul persoanelor vârstnice, un fenomen calificat drept ”o epidemie tăcută”, informează AFP, potrivit agerpres.
Pe fundalul accelerării îmbătrânirii populaţiei, în special în ţările cu venituri reduse, ”este indispensabil” să acordăm o mai mare atenţie ”începând de azi” acestei grupe de vârstă, a subliniat instituţia, cu sediul la Viena, în cadrul raportului său anual.
Citeşte şi: Eficacitatea vaccinului AstraZeneca a fost redusă la 76 %
Printre soluţiile propuse, INCB preconizează îmbunătăţirea ”cercetării şi colectării datelor” pe acest subiect, scoţând în evidenţă ”numeroase lacune”.
”Cercetătorii au tendinţa de a ignora consumul de substanţe la persoanele cu vârste peste 65 de ani”, se precizează în raport, o lipsă de date care a făcut ca guvernele să fie mai puţin atente la acest flagel să nu poată implementa programe adaptate”.
Însăşi definiţia termenului ”vârstnic” în acest context nu este folosită unitar, experţii subliniind că este posibil ca îmbătrânirea să fie devansată cu cel puţin 15 ani la persoanele care se confruntă cu tulburări legate de consumul de substanţe.
Indiferent care este criteriul folosit, datele disponibile în prezent arată o ”tendinţă alarmantă”.
În Statele Unite, utilizarea celor mai multe dintre droguri în grupa de vârstă peste 65 de ani s-a triplat în decursul ultimilor zece ani.
În India şi Nigeria, persoanele din grupa de vârstă 45-64 de ani consumă în exces medicamente opioide şi siropuri pentru tuse, în timp ce în Japonia medicamentele pentru combaterea tulburărilor de somn şi de anxietate sunt ”prescrise într-o manieră disproporţionată persoanelor vârstnice”.
În cazul utilizatorilor vârstnici, INCB subliniază ”problema tot mai gravă” a ”polimedicaţiei”, care se referă la administrarea a cel puţin cinci medicamente – eliberate pe bază de reţetă sau la liber – sau droguri ilicite pe zi.
Această practică poate duce la probleme respiratorii, tulburări degenerative, afecţiuni ale ficatului, diabet şi probleme cronice de sănătate mintală, mai precizează documentul, care menţionează şi riscul decesului în urma unei supradoze.
Citeşte şi: Joe Biden aruncă pe umerii Kamalei Harris problema delicată a migraţiei
Alte consecinţe: posibile căzături, accidente auto şi dificultăţi în realizarea sarcinilor vieţii cotidiene, precum şi izolarea şi depresia pe fondul ”stigmatizării’ şi ”ruşinii”.
În raportul său, INCB evocă totodată consecinţele pandemiei de COVID-19 asupra sănătăţii mintale, în timp ce diversele restricţii ”au destabilizat lanţul mondial de aprovizionare cu medicamente”.
