Rusia este îngrijorată de contactele dintre oficialităţi de la Zagreb şi Kiev pe tema “returnării teritoriilor necontrolate” din estul Ucrainei, fapt ce contravine acordurilor de pace de la Minsk, a relatat sâmbătă presa rusă, citând o declaraţie a MAE de la Moscova, transmite agenţia de presă croată HINA.
La sfârşitul lui august, mai multe oficialităţi croate – printre care fostul ministru al justiţiei, Vesna Skare-Ozbolt, fostul ministru adjunct de interne Josko Moric şi fostul preşedinte al comisiei guvernamentale pentru refugiaţi şi persoane strămutate, Lovro Pejkoic – au participat la mai multe întâlniri cu oficialităţi ucrainene la Kiev, a relatat agenţia rusă TASS.
Potrivit informaţiilor din presă, la reuniuni au fost discutate chestiuni precum “returnarea teritoriilor necontrolate pe baza experienţei Croaţiei din anii 1990”, a menţionat MAE rus. Aceasta a fost o “experienţă negativă”, dat fiind că operaţiunile Zagrebului din 1995 s-au concretizat prin 250.000 de refugiaţi sârbi şi numeroase decese, a adăugat MAE rus, făcând referire la Operaţiunea Furtuna (lansată la 4 august 1995, soldată cu dispariţia efemerei Republici Sârbe Krajina, autoproclamată de secesioniştii sârbi pe circa o treime din teritoriul croat, Operaţiunea Furtuna a pus capăt războiului din Croaţia – n.r.).
“Orice fel de menţionare a scenariilor militare faţă de Donbas (regiune separatistă din estul Ucrainei – n.r.) par deosebit de greşite şi de imorale acum, în primele zile ale acordului de încetare a focului în vederea începerii anului şcolar, agreat în cadrul formatului Normandia (Germania, Rusia, Ucraina şi Franţa – n.r.)”, mai scrie MAE rus.
Skare-Ozbolt, Moric, Pejkovic şi secretarul de stat în MAE croat, Zdravka Busic, sunt membri ai forţei de reacţie a guvernului croat pentru cooperarea croato-ucraineană, menţionează HINA. Ei au organizat vineri o conferinţă de presă la Zagreb pentru a explica faptul că ţara lor nu face nimic în afara acordurilor de pace de la Minsk şi că nu are “o agendă ascunsă”. Oficialităţile croate au insistat că modelul croat a trezit interesul ONU, care ar dori să aplice aceste soluţii în încercarea de a rezolva diverse conflicte, din Georgia şi până în Siria.
