Preşedintele francez Emmanuel Macron a exprimat luni, în cursul unei convorbiri telefonice cu omologul său rus Vladimir Putin, “grava sa preocupare privind starea de sănătate” a opozantului încarcerat Aleksei Navalnîi şi în ceea ce priveşte “respectarea drepturilor sale fundamentale”, informează preşedinţia franceză, relatează AFP, potrivit agerpres.
În cursul acestei convorbiri, care a avut loc în cursul după-amiezii, preşedintele francez a exprimat şi susţinerea Franţei pentru “partenerii săi” europeni în urma expulzării recente de către Moscova a 20 de diplomaţi cehi şi a unui diplomat italian.
Citește și : PPE cere BLOCAREA fondurilor europene pentru Cehia
Aleksei Navalnîi a anunţat vineri că încetează greva foamei în care intrase de trei săptămâni pentru a denunţa condiţiile de detenţie. Cu o zi înainte, medicii săi i-au cerut opozantului de 44 de ani să înceteze imediat greva foamei, afirmând că se tem că ar putea muri sau că sănătatea lui ar putea suferi “pagube considerabile”.
Justiţia rusă a dispus, de altfel, luni, suspendarea activităţilor organizaţiilor legate de Aleksei Navalnîi, care sunt ameninţate că vor fi declarate “extremiste” şi interzise.
Rusia şi occidentalii au înmulţit expulzările încrucişate de diplomaţi în ultimele săptămâni, pe fondul tensiunilor exacerbate în jurul Ucrainei şi a cazului Aleksei Navalnîi.
Luni, Moscova a anunţat şi expulzarea unui diplomat italian, drept represalii la expulzarea de către Roma, în luna martie, a unor funcţionari ruşi, pentru o afacere de spionaj. După expulzarea de către Republica Cehă a 18 diplomaţi ruşi prezentaţi drept spioni, Moscova a ripostat solicitând ca 20 de diplomaţi cehi să-i părăsească teritoriul.
Mai multe ţări din Europa au anunţat expulzări în semn de solidaritate cu Republica Cehă.
În cursul convorbirii telefonice, Emmanuel Macron a făcut apel la Vladimir Putin “să se angajeze cu bună credinţă şi de manieră durabilă pentru reducerea tensiunilor cu Ucraina, prin retragerea efectivă a trupelor şi a echipamentului greu la frontieră, reafirmarea clară a încetării focului şi o relansare credibilă a dialogului”, potrivit preşedinţiei franceze.
Armata rusă a început vineri retragerea trupelor sale comasate de săptămâni în apropiere de Ucraina, o desfăşurare care a provocat o recrudescenţă a tensiunilor cu Occidentul şi temeri privind un atac împotriva Kievului.
În ceea ce priveşte Caucazul şi situaţia din Nagorno-Karabah, şeful statului francez “a subliniat necesitatea unor progrese concrete în chestiunea deţinuţilor, a susţinerii umanitare şi a conservării patrimoniului”.
“Cei doi preşedinţi au convenit să relanseze eforturile în cadrul grupului de la Minsk pentru a ajunge la o reglementare durabilă a situaţiei” şi “iniţiative concrete vor fi luate în acest sens în următoarele zile”, a precizat preşedinţia franceză.
Citește și : Franţa îşi redeschide clasele pentru elevii de şcoală primară
În ceea ce priveşte Libia, Emmanuel Macron “a reamintit necesitatea de a lucra la respectarea încetării focului, a suveranităţii şi stabilităţii ţării, precum şi la consolidarea procesului politic şi la retragerea efectivă a forţelor străine din teren”.
Ţările occidentale cer retragerea din Libia a mercenarilor din grupul privat Wagner, reputat pentru apropierea sa de Vladimir Putin, care au luptat de partea forţelor mareşalului Haftar, omul forte din estul Libiei. Moscova susţine că Rusia “nu are nici militari, nici persoane în uniformă” pe teritoriul libian.
