Două rachete au vizat duminică seară aeroportul din Bagdad, unde staţionează soldaţi americani, al doilea atac de acest fel în zece zile, în contextul în care Washingtonul încearcă să reia dialogul cu Teheranul, ai cărui aliaţi din Irak revendică în mod regulat tiruri de rachete, notează AFP, potrivit agerpres.
Unul dintre cele două proiectile a căzut în vecinătatea bazei aeriene a aeroportului Bagdad, unde sunt staţionate trupele coaliţiei antijihadiste conduse de Washington, a precizat un responsabil al serviciilor de securitate.
Al doilea a fost interceptat de sistemele de apărare C-RAM, bateriile antiaeriene instalate de americani pentru a-şi proteja oamenii în Bagdad şi în Kurdistanul irakian după zeci de atacuri cu rachete, a continuat responsabilul sub acoperirea anonimatului.
Atacul nu a fost revendicat deocamdată, dar Washingtonul acuză în mod regulat grupurile armate irakiene apropiate Iranului, o mulţime în Irak, că îi vizează trupele şi diplomaţii la Bagdad şi pe diverse baze militare care se află în întreaga ţară.
În total, circa treizeci de atacuri, cu bombe sau rachete, au vizat convoaiele logistice irakiene ale coaliţiei, baze care adăpostesc soldaţi americani sau reprezentanţe diplomatice americane de la venirea la putere la sfârşitul lunii ianuarie a lui Joe Biden.
Din cauza lor, doi contractori străini, un contractant irakian şi opt civili irakieni au fost ucişi.
Zeci de alte salve de rachete i-au vizat pe americani din toamna anului 2019 sub administraţia Donald Trump, înregistrându-se morţi şi răniţi.
La jumătatea lui aprilie, atacurile au depăşit un nou prag: pentru prima dată, facţiunile irakiene pro-iraniene au efectuat un atac sinucigaş cu dronă asupra unei baze care adăpostea americani pe aeroportul din Erbil, în regiunea kurdă din nordul ţării.
Tirurile sunt uneori revendicate de mici grupări obscure, în realitate aceleaşi grupuri armate pro-iraniene prezente de mult timp în ţară, consideră experţii, citând discursurile liderilor acestora care ameninţă regulat “să lovească mai des şi mai puternic” cei 2.500 de soldaţi americani staţionaţi încă în Irak.
În ultimele luni, liderii al-Hashd al-Shaabi, o coaliţie a foştilor paramilitari pro-iranieni integraţi în prezent în rândul trupelor irakiene, au continuat să ameninţe Statele Unite cu ce este mai rău.
Uneori, spun experţii, spre marea nemulţumire a Teheranului care urmăreşte detensionarea situaţiei pentru a reveni la acordul din 2015 cu Statele Unite privind programul său nuclear.
Iranul foloseşte două instrumente în Irak: diplomaţia – unii dintre responsabilii săi s-au întâlnit acolo recent cu înalţi responsabili saudiţi, mari aliaţi ai Washingtonului, pentru a relua dialogul -, dar şi ameninţarea armată.
Citește și : O petrecere ilegală cu 400 de persoane, întreruptă de jandarmi în estul Franţei
Frecvent, responsabili irakieni raportează AFP că oficiali de la Teheran folosesc miliţiile ca instrument de şantaj în diferite negocieri, politice şi economice, ameninţând le vor da undă verde combatanţilor pro-Iran dacă Bagdadul nu abdică ori, dimpotrivă, să oprească atacurile, dacă Bagdadul este de acord.
La Viena, sunt în curs de desfăşurare discuţii pentru a încerca să relanseze acordul internaţional privind programul nuclear iranian, pe fondul schimbării liderului de la Casa Albă.
