Discursul rostit joi de preşedintele francez Emmanuel Macron la memorialul genocidului din 1994 la Kigali a fost un act de “imens curaj” care “valorează mai mult decât nişte scuze”, a declarat preşedintele rwandez în cadrul unei conferinţe de presă comune, relatează AFP, potrivit agerpres.
Cu puţin timp înainte, preşedintele francez a afirmat că a venit să recunoască “responsabilităţile” Franţei în genocidul etnicilor tutsi din Rwanda, precizând totuşi că ţara sa “nu a fost complice” la masacrul comis de etnicii hutu.
La France a un rôle, une histoire, une responsabilité politique au Rwanda. Elle a un devoir : celui de regarder l’Histoire en face et de reconnaître la part de souffrance qu’elle a infligée au peuple rwandais en faisant trop longtemps prévaloir le silence sur l’examen de vérité. pic.twitter.com/78YU5P6o9X
— Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) May 27, 2021
Citeşte şi: Rusia face un pas mare spre un tratat internaţional împotriva criminalităţii cibernetice la ONU
În deschiderea conferinţei lor de presă comune la palatul prezidenţial din Kigali, preşedintele Kagame a salutat “discursul puternic, cu o semnificaţie specială” al omologului său.
“Vorbele sale valorează mai mult decât nişte scuze. Ele reprezintă adevărul”, a declarat el, evocând “curajul imens” al lui Emmanuel Macron.
“Această vizită vorbeşte despre viitor, nu despre trecut. Franţa şi Rwanda îşi vor ameliora mult relaţiile în beneficiul popoarelor noastre, economic, politic şi în domeniul culturii”, a mai afirmat el.
FACT: French President Emmanuel Macron is in Rwanda for a two-day state visit. pic.twitter.com/qBcPsgLokv
— Facts East Africa (@east_facts) May 27, 2021
“Dar relaţia între ţările noastre nu va fi niciodată total convenţională. Există o familiaritate specială care rezultă din teribila şi complexa istorie pe care o împărtăşim, la bine şi la rău. Ne dorim să creăm o relaţie puternică şi durabilă, bazată pe priorităţile care contează pentru noi doi, Franţa şi Rwanda”, a adăugat el.
Chestiunea rolului Franţei înainte, în timpul şi după genocidul etnicilor tutsi din Rwanda a fost un subiect fierbinte timp de decenii, ducând chiar la o ruptură a relaţiilor diplomatice între Paris şi Kigali între 2006 şi 2009.
Un raport al unei comisii de istorici conduse de Vincent Duclert, care a fost publicat în martie, a ajuns la concluzia că au existat “responsabilităţi grele şi copleşitoare” ale Franţei şi a vorbit despre “orbirea” preşedintelui socialist din epocă, Francois Mitterrand, şi a anturajului său în faţa derivei genocidare a guvernului huti pe care îl susţinea atunci Parisul.
Preşedintele rwandez Paul Kagame a salutat atunci “un important pas înainte spre o înţelegere comună a ceea ce s-a întâmplat”.
Tot în conferinţa de presă de joi, Emmanuel Macron a anunţat că va nominaliza un ambasador în Rwanda, unde postul este vacant din 2015 din cauza tensiunilor între cele două ţări privind rolul Franţei în genocidul din 1994.
“Normalizarea relaţiilor noastre nu se poate realiza fără această etapă”, în contextul în care Franţa este în prezent reprezentată la Kigali de un însărcinat cu afaceri, a declarat Macron.
