Statele Unite au impus noi sancţiuni după arestarea mai multor figuri ale opoziţiei în Nicaragua, informează marţi DPA, potrivit agerpres.
Restricţii de intrare în SUA vizând 100 de membri ai Adunării Naţionale nicaraguane şi din sistemul judiciar vor intra în vigoare, a anunţat luni Departamentul de Stat. Departamentul a declarat că a revocat orice viză americană deţinută de aceste persoane.
Citeşte şi: UE ameninţă Belarusul cu suspendarea vizelor
Printre cei afectaţi se numără procurori, judecători şi membri ai familiilor acestora.
Sancţiunile vizează nicaraguani despre care “se crede că sunt responsabili sau complici la subminarea democraţiei, inclusiv cei având responsabilitate sau complicitate în suprimarea protestelor paşnice sau în abuzuri ale drepturilor omului, precum şi membri apropiaţi ai familiilor unor astfel de persoane”, se arată într-un comunicat.
Arestarea a 26 de opozanţi politici şi militanţi pro-democraţie, printre care şase candidaţi prezidenţiali, se numără printre acţiunile citate de Statele Unite.
Sancţiunile îi vizează de asemenea pe cei implicaţi în aprobarea unor legi represive, inclusiv legislaţie electorală şi aşa-numitele infracţiuni cibernetice, agenţii străini şi legile suveranităţii utilizate pentru restricţionarea şi criminalizarea discursului, a disidenţei şi participării politice, potrivit Departamentului de Stat american.
Un val de arestări a avut loc în ţară vizând peste 20 de figuri ale opoziţiei, de la începutul lunii iunie.
Opoziţia acuză guvernul autoritar al preşedintelui Daniel Ortega, la conducere de la începutul anului 2007, că încearcă să elimine posibilii rivali înainte de alegerile din noiembrie.
Citeşte şi: Moscova răspunde la rezultatul alegerilor din R.Moldova: ‘ Vom consolida factorul transnistrean’
Ortega a fost liderul forţelor revoluţionare care au luptat împotriva dictatorului Anastasio Somoza în anii 1970. Criticii îl acuză că el însuşi a instituit o dictatură, împreună cu soţia sa, vicepreşedinta Rosario Murillo.
În 2014, partidul lui Ortega şi-a folosit majoritatea semnificativă în parlament pentru a adopta o reformă constituţională care să permită preşedintelui să rămână în funcţie pe durată nedeterminată.
