Myanmarul a acuzat marţi Bangladeshul că s-ar afla în spatele întârzierilor înregistrate în repatrierea de musulmani rohingya refugiaţi pe teritoriul acesteia cu sutele de mii, după epurarea etnică din 2017 denunţată de ONU, informează AFP, agerpres.
‘Suntem (…) pregătiţi să-i primim, după cum prevede acordul’ semnat recent cu Bangladeshul, a dat asigurări Kyaw Tin, ministrul pentru cooperare internaţională, în timpul unei conferinţe de presă televizate. ‘Am văzut la ştiri că Bangladeshul nu este gata, însă nu am primit nicio notificare oficială’, a adăugat el, în condiţiile în care în ultimele săptămâni au tot fost emise suspiciuni legate de condiţiile de primire a candidaţilor pentru repatriere.
Citeşte şi: ALERTĂ de tsumani după un megaCUTREMUR în Alaska
Bangladeshul şi Myanmarul au convenit să înceapă procesul de repatriere marţi.
În acelaşi timp, Myanmarul i-a trimis Bangladeshului o listă cu peste o mie de presupuşi insurgenţi rohingya, însoţite de fotografii, ceea ce contribuie la sporirea îngrijorărilor cu privire la soarta rezervată celor care ar dori eventual să se întoarcă.
Refugiaţii interogaţi în Bangladesh şi-au exprimat la rândul lor cu toţii îngrijorarea în legătură cu repatrierea în Myanmar.
Organizaţii pentru apărarea drepturilor omului şi Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) declară că orice repatriere spre Myanmar trebuie să fie benevolă şi că trebuie asigurată securitatea, într-un stat unde ura intercomunitară este încă foarte puternică.
Îngrijorări stârneşte în special situaţia actuală din Myanmar, unde sute de sate rohingya au fost rase de pe suprafaţa pământului de soldaţi şi manifestanţi budişti, iar unii se tem că numeroşi rohingya vor fi cazaţi pe termen lung în tabere de refugiaţi.
Citeşte şi: Acum s-a aflat de ce a fugit! Dezertorul nord-coreean comisese o crimă în ţara sa natală
Musulmanii rohingya, care sunt cea mai mare populaţie apatridă din lume după ce le-a fost retrasă cetăţenia birmaneză în 1982, sub regimul militar, sunt victimele a numeroase discriminări. Ei nu au acte de identitate şi nu pot să călătorească sau să se căsătorească fără autorizaţie. Ei nu au acces nici la piaţa muncii, nici la servicii publice precum şcoli sau spitale.
Aproape 690.000 de rohingya au fugit în Bangladeshul vecin începând cu sfârşitul lui august, unde au relatat cazuri îngrozitoare de crime şi violuri.
