Până când Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) nu va renunţa la strategia sa de descurajare a Rusiei, orice dialog între cele două părţi va fi dificil de purtat, a declarat luni seara şeful adjunct al delegaţiei ruse în Comisia I (securitate şi dezarmare) a Adunării Generale a ONU, Andrei Belousov, pentru agenţia de presă oficială RIA Novosti, potrivit agerpres.
NATO concentrează constant potenţial militar şi îşi intensifică acţiunile militare în apropierea frontierelor Federaţiei Ruse, a denunţat Andrei Belousov, într-o reuniune a comisiei ONU menţionate.
“Propunem să convenim asupra măsurilor de detensionare, inclusiv o reducere reciprocă a activităţii militare de-a lungul graniţei Rusiei şi frontierelor ţărilor membre NATO, de perfecţionare a mecanismelor privind prevenirea incidentelor şi a activităţilor militare periculoase”, a menţionat înaltul responsabil diplomatic rus în aceeaşi reuniune.
Rusia a anunţat luni suspendarea misiunii sale de reprezentare pe lângă NATO şi pe cea a Alianţei Nord-Atlantice la Moscova după retragerea la începutul lunii octombrie a acreditărilor pentru opt diplomaţi de la sediul misiunii ruse la Bruxelles din cauza unor acuzaţii de spionaj, potrivit agenţiilor internaţionale de presă.
Această decizie reprezintă o nouă ilustrare a tensiunilor în creştere de mai mulţi ani între Rusia şi Occident: sancţiuni, expulzări reciproce de diplomaţi, acuzaţii de ingerinţă electorală, spionaj şi atacuri cibernetice atribuite Moscovei, comentează AFP.
Rusia reproşează la rândul său Alianţei ambiţia acesteia de a se extinde până în Ucraina şi Georgia, două foste republici sovietice situate la frontierele sale şi pe care le consideră că ar aparţine sferei sale de influenţă.
“În urma unor măsuri luate de NATO, condiţiile de bază pentru conlucrare nu mai sunt întrunite”, a declarat ministrul afacerilor externe rus Serghei Lavrov, precizând că aceste decizii vor intra în vigoare pe 1 noiembrie.
Mai exact, Rusia îşi suspendă pe termen nedefinit misiunea sa pe lângă Alianţa Nord-Atlantică la Bruxelles, precum şi misiunea NATO găzduită de ambasada Belgiei la Moscova. Aceasta din urmă avea rolul de a asigura legătura între Alianţă şi Ministerul rus al Apărării.
Încă din 2014 (odată cu anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia), “NATO şi-a redus puternic contactele cu misiunea noastră. Pe partea militară, nu a existat niciun contact de atunci”, a adăugat Lavrov.
“Linia Alianţei faţă de ţara noastră devine din ce în ce mai agresivă”, a denunţat ulterior diplomaţia rusă într-un comunicat.
În caz de “urgenţă”, NATO va trebui pe viitor să se adreseze ambasadorului rus în Belgia, a mai spus Serghei Lavrov.
La rândul său, NATO şi-a exprimat “regretul” faţă de această decizie a Moscovei. “Ne-am consolidat descurajarea şi apărarea ca răspuns la actele agresive ale Rusiei, dar în acelaşi timp rămânem deschişi dialogului”‘, a declarat purtătoarea de cuvânt a Alianţei, Oana Lungescu.
“Decizia rusă este mai mult decât regretabilă”, a apreciat la rândul său luni şeful diplomaţiei germane, Heiko Maas, opinând că aceasta “va prelungi relaţiile îngheţate” între Rusia şi NATO.
La începutul lunii octombrie, Alianţa Nord-Atlantică a anunţat retragerea acreditării pentru opt membri ai misiunii ruse de la Bruxelles, acuzaţi că ar fi “agenţi ai serviciilor de informaţii ruse nedeclaraţi”.
Secretarul general al Alianţei, Jens Stoltenberg, a acuzat Moscova de “activităţi răuvoitoare” în creştere în Europa, în timp ce Rusia a reproşat Organizaţiei că refuză să normalizeze relaţiile.
NATO a decis în martie 2018 să retragă acreditările şi să expulzeze din Belgia şapte membri ai misiunii ruse în urma otrăvirii fostului agent dublu rus, Serghei Skripal, şi a fiicei sale Iulia, în Marea Britanie.
Numărul acreditărilor misiunii Rusiei de la sediul NATO din Bruxelles a fost atunci redus de la 30 la 20 de persoane. La 7 octombrie 2021, acest număr a scăzut la 10.
Citeşte şi: Letonia intră în LOCKDOWN! Rata infectărilor este în creştere – Black News
În pofida tensiunilor puternice, înaltul comandament militar rus s-a întâlnit de mai multe ori din 2014 până în prezent, în terţe ţări, cu şefi militari ai NATO şi Pentagonului.
În februarie 2020, şeful Statului Major rus, Valeri Gherasimov, s-a întâlnit în Azerbaidjan cu comandantul suprem al NATO în Europa, generalul american Tod Wolters.
În septembrie 2021, Gherasimov s-a întâlnit cu omologul său american Mark Milley la Helsinki, în Finlanda, după o întrevedere precedentă în decembrie 2019.
