Un celebru colecţionar de artă american, miliardarul şi filantropul Michael Steinhardt, a predat autorităţilor 180 de antichităţi furate din întreaga lume în ultimele decenii – unele din Grecia antică – în valoare de 70 de milioane de dolari, a informat justiţia new-yorkeză, potrivit AFP şi agerpres.
Anunţul făcut de procurorul din New York, Cyrus Vance, rezultat al unor ani de anchetă, îi permite lui Steinhardt, în vârstă de 80 de ani, să scape deocamdată de o inculpare şi de un proces, dar i se interzice pe viaţă să achiziţioneze antichităţi de pe piaţa legală de artă.
Într-un comunicat, procurorul a denunţat “apetitul vorace, timp de decenii, al lui Michael Steinhardt pentru obiecte furate, fără a-l preocupa legalitatea acţiunilor sale (…) sau prejudiciile culturale pe care le-a adus în întreaga lume”.
El l-a acuzat pe colecţionarul şi finanţistul new-yorkez, a cărui avere este estimată de Forbes la 1,2 miliarde de dolari, de a nu fi respectat nicio “graniţă geografică sau morală” şi de a se fi bazat “pe traficanţi de antichităţi, pe şefi ai crime organizate, pe spălare de bani şi pe jefuitorii de morminte pentru să-şi mări colecţiile”.
În ultimii ani, biroul şi apartamentul colecţionarului de pe 5th Avenue din Manhattan au fost în mai multe rânduri percheziţionate de către serviciile procurorului Vance, care a făcut din restituirea operelor de artă furate una dintre priorităţile sale.
Această figură emblematică a finanţelor şi filantropiei din New York – cu o avere strânsă printr-un fond speculativ – este un reputat amator de antichităţi greceşti – o galerie de la Metropolitan Museum of Art purtându-i numele.
Potrivit lui Vance, cele 180 de antichităţi – printre care un rhyton grecesc cu cap de cerb datând din anul 400 î.Hr şi evaluat la 3,5 milioane de dolari şi un larnax din Grecia antică, datând din 1.400-1.200 î.Hr. şi estimat la un milion de dolari – “vor fi returnate cât mai curând posibil proprietarilor de drept din 11 ţări”.
Ansamblul bunurilor furate este evaluat la 70 de milioane de dolari, însă procurorul a părut să excludă perspectiva apropiată a unui proces.
Deşi a subliniat “indiferenţa” lui Michael Steinhardt faţă de “drepturile popoarelor asupra propriilor comori sacre”, Cyrus Vance a considerat că este de preferat o returnare rapidă a exponatelor în loc să “le păstreze drept dovezi timp de mai mulţi ani”, permiţându-i astfel colecţionarului să evite procesul.
