Preşedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a promis din nou să frâneze inflaţia care a atins peste 21% pe parcursul unui an în noiembrie şi reduce zilnic puterea de cumpărare a turcilor, notează AFP, potrivit agerpres.
“Am făcut să scadă inflaţia la 4% când am ajuns la putere. Mai devreme sau mai târziu, o vom reduce din nou”, a afirmat el după închiderea summitului Turcia-Africa, sâmbătă.
Citește și : Proteste la Barcelona împotriva extinderii limbii spaniole în şcolile din Catalonia
“Dar nu îi voi lăsa pe concetăţenii mei, poporul meu, să fie zdrobiţi de ratele dobânzilor”, a adăugat el în timpul unei întâlniri cu tineri africani, într-un videoclip difuzat duminică. “Dacă Allah vrea, inflaţia va scădea cât mai curând posibil”, a spus el.
Creşterea oficială a preţurilor a ajuns la 21,3% pe parcursul unui an în noiembrie, dar această cifră face obiectul unei lupte politice acerbe: opoziţia acuză Oficiul naţional de statistică (Tüik) că subevaluează conştient – şi pe scară largă – inflaţia. Produse de bază ca uleiul de floarea-soarelui şi-au văzut preţurile crescând cu 50% pe parcursul unui an.
Viaţa de zi cu zi a turcilor riscă să se complice mai mult: moneda lor a atins joi un nou minim istoric, după o nouă reducere a dobânzii de referinţă, conform dorinţelor preşedintelui Erdogan.
Banca centrală a Turciei a coborât joi dobânda de referinţă cu 100 de puncte de bază, până la 14%, a patra decizie consecutivă de reducere a costului creditului, provocând o nouă prăbuşire a lirei în minutele de după anunţ.
Spre deosebire de teoriile economice clasice, şeful statului susţine că nivelul ridicat al dobânzilor favorizează inflaţia.
Dar politica sa monetară şi lipsa de independenţă a băncii centrale – de la conducerea căreia a demis trei guvernatori din 2019 – nu au făcut decât să tragă în jos lira turcească.
Erdogan, a cărui popularitate este la cel mai scăzut nivel după 19 ani la putere, pare, în perspectiva alegerilor prezidenţiale prevăzute pentru 2023, să mizeze pe creştere cu orice preţ. Aceasta a atins 7,4% pe parcursul unui an în al treilea trimestru, în special pe baza exporturilor, făcute mai puţin costisitoare.
Citește și : NATO vrea să desfăşoare o prezenţă militară în România şi Bulgaria în contextul tensiunilor cu Rusia
Pentru turci, prăbuşirea monedei se traduce, însă, printr-o creştere a preţurilor care a devenit greu de susţinut, ţara lor fiind foarte dependentă de importuri, în special de materii prime şi energie.
Preşedintele turc a exclus un posibil control al capitalului pentru a încetini căderea monedei naţionale: “economia turcă îşi va continua drumul, în conformitate cu regulile unei economii de piaţă liberă, aşa cum a făcut până în prezent”.
