Mai multe mii de argentinieni au manifestat marţi la Buenos Aires pentru o reformă a justiţiei, în sprijinul guvernului de centru-stânga care, împreună cu opoziţia, se acuză reciproc de politizarea instituţiei judiciare, notează AFP, potrivit agerpres.
“Nu Curţii mafiote”, “Justiţia ar fi să-i închidă pe cei care au furat împrumutul FMI!”, era scris pe banderolele desfăşurate în cursul acestui marş organizat de mişcări apropiate puterii, în faţa Palatului de Justiţie din Buenos Aires.
Citeşte şi: Membrana coronavirusului SARS-CoV-2 poate fi dezintegrată prin folosirea apei de gură (studiu) – Black News
Marşuri similare au fost organizate în alte câteva oraşe din Argentina.
Manifestanţii, printre care sindicate, asociaţii, avocaţi şi aleşi, au denunţat o justiţie instrumentalizată de dreapta, un “lawfare” (război judiciar), manifestat potrivit acestora, în mai multe procese în curs împotriva vicepreşedintelui peronist (şi şef al statului din 2007 până în 2015) Cristina Kirchner.
Opoziţia a denunţat această demonstraţie drept un “comportament pucist” împotriva puterii judiciare care transmite un “grav mesaj instituţional”. Ea acuză puterea că doreşte să scape de faptele de corupţie arătând cu degetul spre judecători.
Preşedintele Alberto Fernandez, avocat şi profesor de drept penal, a făcut din reforma justiţiei unul dintre proiectele sale cheie.
El a denunţat, pe lângă întârzierile excesive, lipsa transparenţei judiciare şi “arbitrariul procedural”.
Reforma dorită de executiv în special ar creşte numărul judecătorilor federali de la 23 la 46, pentru a evita “concentrarea puterii de decizie la un număr redus de magistraţi”.
O revizuire a Curţii Supreme ar presupune crearea unei noi instanţe de ultim recurs care ar trimite actuala Curte numai la cazurile de constituţionalitate.
Citeşte şi: China FURĂ startul în cursa înarmărilor metaverse – Black News
Opoziţia vede în aceasta dorinţa de a avea o justiţie favorabilă, în aşteptarea urmăririi penale împotriva Cristinei Kirchner.
Mauricio Macri returnează puterii peroniste aceleaşi argumente de “persecuţie politică” identice cu cele susţinute de Cristina Kirchner, ca atunci când a fost acuzat în decembrie anul trecut de “spionaj” în timpul preşedinţiei sale.
