Războiul din Ucraina, sinonim cu creşterea preţurilor la materiile prime, creează un nou val de şoc în ţările în curs de dezvoltare, deja slăbite de pandemie, determinând la ONU temeri cu privire la nemulţumiri sociale semnificative, relatează joi AFP, potrivit agerpres.
Într-un nou raport, Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD), un grup de gândire economic al Naţiunilor Unite, avertizează asupra pagubelor economice masive pe care conflictul le provoacă deja în multe regiuni ale lumii în curs de dezvoltare.
Citește și : Kremlinul DEMONTEAZĂ zvonurile legate de Serghei Şoigu
”Multe ţări în curs de dezvoltare s-au luptat să asigure o redresare economică dinamică la ieşirea din recesiunea legată de COVID-19 şi acum se confruntă cu tensiuni puternice. Indiferent dacă acest lucru duce la nelinişte sau nu, o profundă anxietate socială se răspândeşte deja”, a subliniat secretarul general al UNCTAD, Rebeca Grynspan.
Potrivit ONU, preţurile cerealelor le-au depăşit deja pe cele de la începutul Primăverii Arabe şi pe cele ale revoltelor din 2007-2008.
Din cauza blocajului producţiilor agricole în Ucraina şi Rusia, războiul va lovi cel mai puternic, în repercusiunile sale, ţările sărace, a apreciat secretarul general al ONU Antonio Guterres în urmă cu zece zile, avertizând împotriva ”unui uragan al foametei şi a unui colaps al sistemului alimentar mondial”.
UNCTAD se teme că o combinaţie între o slăbire a cererii globale, coordonarea insuficientă a politicilor internaţionale şi nivelurile ridicate ale datoriei din cauza pandemiei ar putea genera ”unde de şoc financiar care ar putea împinge unele ţări în dezvoltare într-o spirală infernală de insolvenţă, recesiune şi încetare a dezvoltării”.
În general, ”efectele economice ale războiului din Ucraina vor agrava recesiunea economică actuală din întreaga lume şi vor slăbi redresarea după pandemia de COVID-19”, a apreciat Grynspan.
În raportul său, UNCTAD şi-a redus prognoza de creştere globală la 2,6% pentru 2022, faţă de cea iniţială stabilită la 3,6% în septembrie.
Creşterea globală în 2022 va fi ”mai lentă, mai inegală şi mai fragilă decât ne aşteptam”, potrivit raportului, care explică faptul că noile estimări includ războiul din Ucraina, dar şi ”înăsprirea politicii macroeconomice în economiile dezvoltate”.
La mijlocul lunii martie, UNCTAD avertizase deja în legătură cu o deteriorare rapidă a perspectivelor economiei mondiale odată cu războiul din Ucraina, sub efectul, printre altele, al creşterii preţurilor la produse alimentare, carburanţi şi îngrăşăminte, al creşterii volatilităţii financiare, al reconfigurării complexe a lanţurilor globale de aprovizionare şi al creşterii costurilor comerciale.
Potrivit UNCTAD, Rusia, aspru sancţionată pentru că a invadat Ucraina, ar urma să înregistreze o recesiune profundă în acest an (-7,3%).
Citește și : Zelenski spune că următoare ţintă a Rusiei va fi flancul estic al NATO: ‘Polonia se numără printre ele!’
De asemenea, sunt aşteptate încetiniri semnificative ale creşterii în anumite părţi ale Europei de Vest şi din Asia Centrală, de Sud şi de Sud-Est.
Raportul notează că războiul pune şi mai multă presiune asupra preţurilor internaţionale la energie şi produse de bază, constrângând bugetele gospodăriilor şi crescând costurile de producţie, în timp ce perturbările comerţului şi efectele sancţiunilor pot diminua investiţiile pe termen lung.
Potrivit UNCTAD, conflictul este de natură să întărească tendinţa de înăsprire a politicii monetare în ţările avansate, după măsuri similare care au început la sfârşitul anului 2021 în mai multe ţări în curs de dezvoltare din cauza presiunilor inflaţioniste, fiind aşteptate şi reduceri de cheltuieli în următorii ani.
Aceste măsuri sunt luate ”deşi inflaţia nu a dus încă la o creştere susţinută a salariilor, ceea ce face nefondată ameninţarea unei spirale salarii-preţuri”, a apreciat Rebeca Grynspan.
”Economia globală se află, la propriu şi la figurat, cu o armă îndreptată spre ea. Încetarea războiului din Ucraina, reconstruirea economiei acestei ţări şi stabilirea unui acord de pace durabil trebuie să fie priorităţile”, subliniază raportul citat.
