Prim-ministrul din Sri Lanka, Ranil Wickremesinghe, a convocat o reuniune de urgenţă a guvernului pentru a discuta o “rezolvare rapidă” a crizei politice în curs, după ce preşedintele Gotabaya Rajapaksa a părăsit reşedinţa sa oficială luată cu asalt sâmbătă de manifestanţi, relatează AFP, potrivit agerpres.
Ranil Wickremesinghe, care este următorul în linia de succesiune dacă Rajapaksa demisionează, i-a invitat pe liderii partidelor politice să participe la reuniune şi a cerut, de asemenea, ca Parlamentul să fie convocat de urgenţă pentru a discuta criza, a anunţat biroul său într-un comunicat.
Citește și : Trupul neînsuflețit al lui Shinzo Abe a fost dus la Tokyo
Canalele de televiziune locale au difuzat imagini cu sute de persoane escaladând gardul palatului prezidenţial, o clădire datând din epoca colonială, situat la malul mării şi un simbol al puterii în Sri Lanka.
Unii manifestanţi au difuzat în direct pe reţelele sociale imagini cu mulţimea năvălind în interiorul palatului.
Responsabili guvernamentali au declarat că nu ştiu care sunt intenţiile lui Rajapaksa după fuga din palatul prezidenţiale. “Aşteptăm instrucţiuni. Nu ştim încă unde se află, dar ştim că este cu Forţele navale din Sri Lanka şi că este în siguranţă”, a declarat pentru France Presse un înalt funcţionar.
Zeci de mii de persoane au participat anterior la Colombo la o manifestaţie în cadrul căreia au cerut demisia lui Rajapaksa, considerat responsabil de criza fără precedent care loveşte Sri Lanka şi provoacă o inflaţie galopantă şi grave penurii de carburant, electricitate şi alimente.
ONU estimează că circa 80% din populaţie sare peste unele mese pentru a face faţă penuriilor şi creşterii preţurilor.
Principalul spital din Colombo a anunţat că 14 persoane beneficiază de îngrijiri după ce au fost afectate de grenade lacrimogene în timpul manifestaţiei.
Citește și : Boris Johnson renunţă la petrecerea nunţii la Chequers, reşedinţa la ţară a premierilor britanici
Sri Lanka a suspendat, temporar, în aprilie, plata datoriei sale externe de 51 de miliarde de dolari şi a început negocieri de salvare cu Fondul Monetar Internaţional.
Această criză, de o amploare fără precedent de la obţinerea independenţei ţării în 1948, este pusă pe seama pandemiei de COVID-19 care a privat statul din Asia de Sud de veniturile din turism, dar a fost agravată de o serie de decizii politice proaste, potrivit economiştilor.
