Uniunea Europeană şi Statele Unite au anunţat marţi că studiază răspunsul Iranului la ceea ce UE a numit propunerea sa “finală” de a salva un acord din 2015 asupra programului nuclear iranian după ce Teheranul a cerut Washingtonului să arate flexibilitate, relatează Reuters, potrivit agerpres.
Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat american a declarat că Statele Unite îşi împărtăşesc opiniile cu privire la răspunsul Iranului cu Uniunea Europeană după ce au primit de la bloc comentariile Teheranului.
Citește și : Recesiunea globală SCADE preţul petrolului
“Deocamdată îl studiem şi ne consultăm cu ceilalţi participanţi JCPOA şi SUA”, a declarat o purtătoare de cuvânt a UE reporterilor la Bruxelles, referindu-se la acordul nuclear prin abrevierea oficială JCPOA.
Ea a refuzat să dea un interval de timp pentru orice reacţie din partea UE.
După 16 luni de discuţii indirecte între SUA şi Iran, cu UE făcând naveta între părţi, un înalt oficial al UE a declarat la 8 august că blocul a formulat o ofertă “finală” şi se aştepta la un răspuns în “câteva săptămâni”.
Iranul a răspuns la propunere luni seară, dar niciuna dintre părţi nu a oferit detalii.
Luni mai devreme, ministrul de externe al Iranului a cerut SUA să dea dovadă de flexibilitate pentru a rezolva trei probleme rămase, sugerând că răspunsul Teheranului nu ar fi o acceptare sau respingere finală.
Washingtonul a spus că este gata să încheie rapid un acord pentru a-l restabili pe cel din 2015 pe baza propunerilor UE.
Diplomaţi şi oficiali au declarat pentru Reuters că dacă nici Teheranul şi nici Washingtonul nu acceptă oferta “finală” a UE, niciuna dintre părţi probabil nu va declara pactul mort pentru că a-l menţine în viaţă serveşte intereselor ambelor părţi.
Miza este mare, întrucât eşecul în negocierile asupra programului nuclear ar presupune riscul unui nou război regional, cu Israelul ameninţând cu acţiune militară împotriva Iranului în cazul eşecului diplomaţiei de a împiedica Teheranul să dezvolte arme nucleare.
Citește și : Armata rusă NU are nevoie să folosească arme nucleare în Ucraina
Iranul, care a negat demult că are astfel de ambiţii, a avertizat cu privire la un răspuns “zdrobitor” la orice atac israelian.
În 2018, preşedintele de atunci Donald Trump a renunţat la acordul nuclear încheiat înainte de a prelua mandatul, numindu-l prea blând cu Iranul, şi a reimpus sancţiuni dure ale SUA, stimulând Republica Islamică să înceapă să-şi încalce limitele privind îmbogăţirea uraniului.
