Printre noile arme ruseşti lăudate de preşedintele Vladimir Putin se numără şi o rachetă hipersonică, din noua generaţie de rachete de croazieră. Dar în Statele Unite dezvoltarea unei asemenea arme înregistrează întârzieri faţă de proiectele rivalilor chinezi şi ruşi, se arată într-o analiză publicată sâmbătă de AFP.
‘China ne-a depăşit în dezvoltarea armelor hipersonice’, a recunoscut recent în faţa Congresului amiralul Harry Harris, şeful comandamentului militar american pentru zona Pacificului, potrivit agerpres.
Rachetele hipersonice pot zbura cu viteze de cinci până la zece ori mai mari decât viteza sunetului şi ar putea străpunge scuturile antirachetă. În plus, ele sunt concepute astfel încât să-şi poată schimba direcţia în zbor, nu să urmeze o traiectorie liniară şi previzibilă, ceea ce face ca interceptarea lor să fie şi mai dificilă.
Citește și : Actriţa porno Stormy Daniels recunoaște că l-a ameninţat Trump înaintea alegerilor prezidenţiale
Însă SUA au investit prea puţin în activităţile de cercetare pentru aceste rachete din noua generaţie, care vor putea fi lansate de pe avioane, nave sau submarine şi pot fi echipate cu focoase nucleare, a declarat săptămâna aceasta în faţa presei directorul laboratorului de cercetare şi dezvoltare al Pentagonului (Defense Advanced Research Projects Agency – DARPA), Steven Walker.
‘Dacă privim la ce fac concurenţii noştri – China de exemplu – şi dacă vedem numărul instalaţiilor pe care le-au construit pentru hipersonicele lor observăm că acesta este peste ceea ce noi avem şi sunt pe cale să ne depăşească cu un multiplu de doi sau trei’, a indicat responsabilul citat.
Steven Walker a precizat că agenţia pe care o conduce – şi care supervizează proiectele Pentagonului în sectorul tehnologiilor de vârf – lucrează în prezent la mai multe programe, unele în colaborare cu US Air Force, pentru a dezvolta prototipuri de motoare şi arme hipersonice. El speră că până în anul 2020 va fi efectuat un prim test cu o rachetă hipersonică.
Dar ‘este foarte clar că China a făcut un mare efort pentru armele hipersonice şi consideră aceasta una din priorităţile naţionale (…) Şi noi trebuie să facem la fel’, a indicat responsabilul Pentagonului.
La rândul său, directorul pentru operaţiuni al agenţiei Pentagonului însărcinată cu apărarea antirachetă (Missile Defense Agency- MDA), Gary Pennett, a atenţionat că potenţiala dezvoltare a acestor noi rachete de către adversarii SUA ar putea crea o ‘breşă importantă’ în scuturile americane antirachetă.
‘Principala provocare pentru securitatea naţională americană şi a celei a aliaţilor noştri este dezvoltarea acestor noi arme concepute pentru a neutraliza sistemele actuale’ de apărare antirachetă, a subliniat el într-un briefing la Pentagon.
Ca o confirmare a îngrijorării manifestate de SUA, în bugetul Pentagonului pe anul 2019 pentru MDA a fost alocată suma de 9,9 miliarde de dolari, o creştere de 60% faţă de 2018.
Însă în declaraţiile publice date după discursul de joi în care preşedintele Vladimir Putin a vorbit despre noile rachete ‘invincibile’ ale Rusiei, oficialii americani au încercat să tempereze preocupările la acest capitol.
‘Nu suntem surprinşi de această declaraţie şi americanii pot fi siguri că suntem pe deplin pregătiţi’, a spus purtătoarea de cuvânt a Pentagonului, Dana White. Întrebată dacă sistemele americane antirachetă pot face faţă unei rachete nucleare hipersonice, ea a spus că SUA sunt capabile să facă faţă oricărei situaţii. ‘Suntem pregătiţi’, a afirmat purtătoarea de cuvânt.
Însă cu aceste asigurări nu este de acord şi Barry Blechman, cofondatorul Stimson Center, un centru de cercetare de la Washington specializat în neproliferare nucleară. ‘Nu avem sisteme defensive eficiente şi prin urmare nu suntem pregătiţi să facem faţă unui atac’, a declarat el pentru France Presse.
De altfel, în pofida dezvoltării unor sisteme antirachetă, SUA sunt departe de a putea intercepta orice rachetă care ar fi lansată asupra teritoriului american. S-au înregistrat unele succese în dezvoltarea unor interceptoare capabile să oprească câteva rachete ce ar putea fi lansate de ţări precum Coreea de Nord, însă aceste sisteme nu ar oferi protecţie în faţa unui baraj de rachete lansate de Rusia sau de China, astfel că rămâne valabilă doctrina descurajării nucleare afirmată după al Doilea Război Mondial şi bazată pe principiul ‘distrugerii reciproce garantate’.
