Departamentul american al Justiţiei a anunţat luni că acceptă posibila numire a unuia dintre judecătorii propuşi de Donald Trump pentru trecerea în revistă a documentelor confiscate pe 8 august de la domiciliul fostului preşedinte al SUA, informează marţi AFP, potrivit agerpres.
Această numire, pe care ministerul încerca să o evite, survine la o săptămână după ce o judecătoare federală, Aileen Cannon, a ordonat să fie numit un expert independent.
Citeşte şi: Parlamentul European şi-a desemnat noul secretar general – Black News
Vineri, echipa juridică a fostului preşedinte american şi Departamentul Justiţiei au înaintat fiecare judecătoarei Cannon numele a doi candidaţi pentru acest post.
În final, ministerul a acceptat candidatura judecătorului propus de echipa lui Trump, Raymond Dearie, districtul Est din New York, alături de candidaţii proprii.
Acum, judecătoarea Cannon trebuie să anunţe dacă îl alege pe Raymond Dearie, 78 de ani, pentru analiza acestui dosar.
Echipa lui Trump a respins la rândul său primele două candidaturi avansate de minister, judecătorii federali pensionaţi Barbara Jones şi Thomas Griffith.
În ceea ce priveşte ministerul, acesta a contestat unul dintre două nume propuse de echipa lui Trump, Paul Huck Jr, un judecător federal din Florida, invocând lipsa lui de experienţă.
Pe 8 august, FBI a percheziţionat Mar-a-Lago, reşedinţa lui Donald Trump din Florida, şi a confiscat documente confidenţiale pe care republicanul nu le-a restituit după ce a părăsit Casa Albă, în pofida numeroaselor cereri.
Citeşte şi: Confruntări militare la graniţa dintre Armenia şi Azerbaidjan – Black News
După această operaţiune de poliţie spectaculoasă şi inedită pentru un fost şef de stat american, Donald Trump, care a declarat deschis că vrea să candideze în alegerile prezidenţiale din 2024, critică vehement un act pe care îl consideră “ilegal şi neconstituţional” şi reiterează că că a fost vizat din raţiuni politice.
Decizia judecătoarei Cannon de a numi un expert independent interzice temporar anchetatorilor federali să utilizeze documentele confiscate în cadrul anchetei lor penale.
Printre textele confiscate în timpul operaţiunii poliţiste se numără 18 documente clasate “top secret”, 53 clasate “secret” şi 31 “confidenţial”.
