Muzeul Holocaustului din Washington i-a retras miercuri liderei birmane Aung San Suu Kyi un premiu decernat pentru lupta sa împotriva dictaturii şi în favoarea libertăţii, din cauza lipsei de acţiune în criza etnicilor musulmani rohingya, relatează AFP.
Aproape 690.000 de musulmani rohingya care trăiau în vestul Myanmar s-au refugiat în Bangladeshul vecin de la sfârşitul lui august 2017 pentru a fugi din faţa unei operaţiuni a armatei, considerată de Naţiunile Unite o “epurare etnică”.
“Am sperat ca dumneavoastră – în calitate de persoană salutată pentru angajamentul în favoarea demnităţii umane şi drepturilor universale ale omului – să întreprindeţi ceva pentru a condamna şi pune capăt campaniei militare brutale şi să vă exprimaţi solidaritatea cu populaţia rohingya”, a explicat muzeul într-un comunicat.
“Liga Naţională pentru Democraţie, sub conducerea dumneavoastră, a refuzat, din contră, să coopereze cu anchetatorii Naţiunilor Unite şi a propagat o retorică a urii împotriva comunităţii rohingya”, a adăugat muzeul făcând aluzie la partidul politic al lui Aung San Suu Kyi. În plus, i-a cerut liderei birmane să facă uz de “autoritatea sa morală pentru a răspunde la această situaţie”.
Obligată la disidenţă timp de aproape trei decenii, dintre care 15 ani în arest la domiciliu, Aung San Suu Kyi a primit Premiul “Elie Weisel” decernat de Muzeul Holocaustului pentru prima dată în 2012, pentru “acţiunea sa curajoasă şi marele sacrificiu personal” împotriva juntei birmane şi lupta sa pentru “libertatea şi demnitatea poporului birman”.
Laureata Premiului Nobel pentru Pace în 1991, la conducerea guvernului civil din 2016, a fost arătată cu degetul pentru lipsa ei de compasiune în privinţa etnicilor rohingya şi pentru tăcerea sa privind rolul armatei, cu care trebuie să conlucreze pe plan politic.
Influenţaţi de un puternic naţionalism budist, majoritatea birmanilor consideră că etnicii rohingya sunt străini şi îi văd ca pe o ameninţare la adresa predominanţei budiste a ţării.
