Autorităţile kazahe au respins miercuri o cerere din partea Rusiei de a-l expulza pe ambasadorul Ucrainei pentru comentarii despre uciderea ruşilor, mustrând Moscova pentru ceea ce Astana a numit un ton nepotrivit între “parteneri strategici egali”, informează Reuters, potrivit agerpres.
Relaţiile Rusiei cu Kazahstanul şi cu alţi câţiva dintre aliaţii săi ex-sovietici s-au tensionat pe fondul războiului din Ucraina, mai ales după încercările preşedintelui rus Vladimir Putin de a încălca acordurile privind frontierele post-URSS în estul acestei ţări.
Tensiunile au escaladat după ce ambasadorul Ucrainei de la Astana, Petro Vrublevski, a spus în august, într-un interviu pentru un blogger local, cu referire la războiul din Ucraina, că “cu cât mai mulţi ruşi vom ucide acum, cu atât mai puţini dintre ei vor trebui să fie ucişi de copiii noştri”.
Rusia a cerut ca Asta să-l expulzeze pe diplomat în urma acestor afirmaţii, în schimb, Astana a cerut Kievului înlocuirea ambasadorului, subliniind că afirmaţiile sale sunt inacceptabile pentru o ţară cu o largă minoritate rusă.
Purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe rus, Maria Zaharova, a declarat miercuri că Moscova este “revoltată” de faptul că Vrublevski se află în continuare la Astana şi l-a convocat pe ambasadorul Kazahstanului.
Purtătorul de cuvânt al diplomaţiei kazahe, Aibek Smadiiarov, a calificat tonul Mariei Zaharova drept “discordant cu natura relaţiilor aliate dintre Kazahstan şi Rusia, de parteneri strategici egali”, adăugând că ambasadorul rus va fi convocat la rândul său la Ministerul Afacerilor Externe kazah.
Smadiiarov a spus că Vrublevski va părăsi Kazahstanul imediat ce un nou ambasador ucrainean va fi instalat.
Citeşte şi: Putin a promulgat legea privind anexarea a patru regiuni ucrainene – Black News
Kazahstanul a menţinut în mod tradiţional cu Rusia strânse relaţii economice şi în domeniul securităţii, dar s-a distanţat de Moscova după ce aceasta a declanşat invazia asupra Ucrainei, în februarie.
Astana a îndemnat la o soluţionare paşnică a conflictului – pe care Moscova îl denumeşte “operaţiune militară specială” – şi a refuzat să recunoască referendumurile prin care Rusia a anexat părţi din Ucraina.
