Speranţa de viaţă medie a variat în diferitele regiuni ale lumii în cel de-al doilea an al pandemiei de COVID-19 din cauza ratelor diferite de vaccinare, potrivit unui studiu publicat luni, informează AFP, potrivit agerpres.
Pandemia de coronavirus a provocat în 2020 cea mai mare scădere a speranţei de viaţă după cel de-Al Doilea Război Mondial, au anunţat anul trecut cercetătorii de la Centrul Leverhulme pentru Ştiinţe Demografice din cadrul Universităţii Oxford din Marea Britanie.
Citeşte şi: Iranienii îşi fac abonamente la Starlink pentru a scăpa de restricţiile la internet – Black News
Dar, în 2021, ” a apărut o divergenţă bruscă”, a declarat Ridhi Kashyap, profesor la Oxford şi coautor al unui nou studiu, publicat luni în revista Nature Human Behaviour.
“Unele ţări au început să prezinte semne de redresare”, în timp ce altele au avut “pierderi care s-au agravat”, a adăugat el pentru AFP. Cercetătorii de la Universitatea Oxford au analizat datele de mortalitate din 29 de ţări europene, Statele Unite şi Chile începând din 2015.
Numeroase ţări din Europa Occidentală au beneficiat de o revenire a speranţei de viaţă la niveluri apropiate de cele înregistrate înainte de pandemia de COVID-19.
Franţa, Belgia, Elveţia şi Suedia au reuşit chiar să îşi revină complet din acest punct de vedere şi au atins nivelurile din 2019.
Totuşi, în Europa de Est, speranţa de viaţă s-a prăbuşit până la un nivel nemaivăzut de la dezmembrarea Uniunii Sovietice, potrivit autorilor noului studiu.
În Bulgaria, speranţa de viaţă a scăzut cu 25 de luni în 2021, după ce scăzuse cu 18 luni în anul precedent. Or, Bulgaria are cea mai mică rată de vaccinare anti-COVID-19 din Uniunea Europeană.
Ţările care aveau cele mai ridicate procentaje de populaţie vaccinată cu schemă completă împotriva noului coronavirus în octombrie 2021 au beneficiat totodată de o scădere mai uşoară a speranţei de viaţă, potrivit studiului. “Acest fapt sugerează că există în mod clar o legătură”, a declarat profesorul Kashyap.
Ţări precum “Suedia, Elveţia, Belgia şi Franţa au reuşit să revină la nivelurile de speranţă de viaţă de dinaintea pandemiei, pentru că au reuşit să protejeze în acelaşi timp persoanele vârstnice şi pe cele tinere”, a declarat Jonas Schoely, cercetător la Institutul Max Planck pentru Cercetări Demografice din Germania şi coautor al studiului.
