Disperate să îşi salveze fiii şi soţii de pe frontul din Ucraina, femeile din Rusia fac presiuni asupra Kremlinului, în cea mai recentă manifestare a nemulţumirilor din ce în ce mai mari cauzate de război, a raportat Bloomberg , informează mediafax.
Eforturile dispersate ale soţiilor şi mamelor au luat amploare după ce Vladimir Putin a ordonat convocarea a 300.000 de rezervişti la 21 septembrie, forţând autorităţile să fie atente. Guvernatorii regionali s-au întâlnit cu activiştii şi au promis că îi vor ajuta, iar preşedintele rus plănuieşte să organizeze o şedinţă proprie cu ei încă de săptămâna aceasta.
Citește și : CIA vrea să recruteze ruși care sunt la fel de ‘dezgustați’ ca americanii de războiul din Ucraina
Pe măsură ce războiul intră în cea de-a noua lună, eforturile lui Putin de a-şi proteja populaţia de costurile luptelor se epuizează pe alocuri, Kremlinul grăbindu-se să reducă impactul acolo unde se poate. Autorităţile promit bani şi alte beneficii pentru familiile celor chemaţi la datorie şi promit să se asigure că aceştia sunt echipaţi şi îngrijiţi corespunzător.
Proteste împotriva trimiterii rezerviştilor pe front au avut loc în cel puţin 15 regiuni, cele mai mari având loc în apropierea graniţei cu Ucraina, potrivit datelor colectate de Verstka, unele dintre puţinele organe de presă independente care tratează problema în cauză. Cererile familiilor nu sunt de obicei politice, ci se concentrează pe asigurarea că bărbaţii lor primesc o pregătire şi un echipament adecvat şi că sunt îngrijiţi pe front.
Putin a avertizat oficialii la începutul lunii să se asigure că aceste preocupări sunt abordate, promiţând să că va discuta el însuşi cu oamenii pentru a obţine un feedback cu privire la situaţia în cauză.
Guvernatorii unor regiuni din apropierea graniţei cu Ucraina au promis să ajute, deşi activiştii au declarat că rezultatele au fost limitate până în prezent. Alţi oficiali au respins categoric apelurile, spunând că soldaţii de pe front sunt “vii şi sănătoşi”.
“Aceşti oameni nu vor să oprească războiul, ci să îmbunătăţească condiţiile soldaţilor”, a declarat Ekaterina Schulmann, politolog şi cercetător la Academia Robert Bosch din Berlin. “Din acest motiv, este mai greu pentru autorităţi să le ignore sau să le încadreze ca fiind extremiste ori generate de influenţa occidentală.”
Citește și : Ţările UE nu au ajuns la un acord cu privire la plafonarea preţului gazelor naturale
Televiziunea de stat nu a acordat prea multă atenţie protestelor familiilor, care au fost discutate pe scară largă în reţelele de socializare. Într-un apel video postat de Verstka pe 9 noiembrie, soţia unuia dintre cei mobilizaţi a declarat că liderul companiei sale a dezvăluit că doar aproximativ 30 din cei 200 de soldaţi au reuşit să ajungă în siguranţă după ce au fost atacaţi în Luhansk, în estul Ucrainei.
Într-o altă înregistrare video postată o zi mai târziu de un grup de 20 de femei de la graniţa Rusiei cu Ucraina, acestea au promis că vor merge pe linia frontului pentru a-şi recupera soţii, fiii şi fraţii. “Dacă autorităţile nu ne ajută, vom merge noi singure!”, a spus una dintre ele, adăugând că rudele lor nu aveau veste antiglonţ sau căşti şi că îşi târau camarazii răniţi cu ele.
