La două mii de kilometri de Moscova, la Belgrad, capitala Serbiei, influenţa Kremlinului asupra exilaţilor ruşi care se opun invaziei din Ucraina se face simţită în mod dureros, comentează joi AFP, potrivit agerpres.
Timp de mai multe luni, zeci de mii de ruşi s-au refugiat la Belgrad pentru a scăpa de războiul lansat în Ucraina de Rusia, unde sancţiunile economice, ordinele de mobilizare şi represiunea au bulversat viaţa oamenilor.
Citeşte şi: Un mort şi mai mulţi răniţi într-un atac cu armă albă într-o biserică din sudul Spaniei – Black News
Însă, în Serbia, cei care încearcă să protesteze se supun unor riscuri şi pericole. Unii ruşi care critică deschis conflictul sunt victimele unor campanii de intimidare online, ameninţări sau chiar violenţe fizice.
În vârstă de 44 de ani, Vladimir Volokonski, fost ales local din Sankt-Petersburg, explică pentru AFP că a fugit din Rusia după arestarea sa pentru că a încercat să organizeze o manifestaţie împotriva războiului.
La Belgrad, el a continuat să militeze. A iniţiat manifestaţii şi strângeri de fonduri pentru asociaţii de caritate şi a intrat în contact cu alţi exilaţi.
Apoi, a primit un avertisment sub forma literei Z, devenit simbolul rus al războiului din Ucraina, pictată pe uşa unui apartament pe care l-a frecventat.
“Nu ştiu ce se va întâmpla acum”, recunoaşte el.
Belgradul a trecut prin câteva schimbări în cele 11 luni scurse de la începutul războiului.
Mii de ruşi s-au instalat în Serbia, chiar dacă o mare parte a sârbilor sunt favorabili invaziei. Ultranaţionaliştii sârbi au organizat chiar manifestaţii pro-Kremlin.
Pe ziduri pot fi văzute fresce cu chipul preşedintelui rus Vladimir Putin şi cu grupul de mercenari Wagner, precum şi mesaje de propagandă pro-război. De asemenea, în magazinele pentru turişti se vând tricouri cu sigla Z.
Alte evenimente sunt mai puţin vizibile, însă la fel de îngrijorătoare.
Autorităţile sârbe şi cele americane au acuzat Wagner că a încercat să recruteze sârbi pentru a lupta în Ucraina, ceea ce a condus Belgradul, fapt rar, la condamnarea Moscovei săptămâna trecută.
Atmosfera de la Belgrad a fost comparată de preşedintele sârb Aleksandr Vucic cu cea din filmul “Casablanca”, despre intrigile care se puneau la cale în Maroc de expatriaţi în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
“De Crăciun şi Anul Nou, Belgradul era precum Casablanca. Nu exista hotel fără spioni. Belgradul nu a mai trecut prin aşa ceva de la Al Doilea Război Mondial”, a spus el.
Pentru Vladimir Volokonski şi alţii, atmosfera poate fi glacială.
Timp de mai multe luni, numele său, fotografii cu el şi detalii despre viaţa sa privată au fost postate de mai multe ori pe un canal de Telegram.
Acest canal, intitulat ‘Vulturii răi’, este cunoscut pentru că îi denunţă public pe ruşii care trăiesc în Serbia şi care se opun războiului. Ei sunt calificaţi deseori ca “trădători” şi “degeneraţi” şi sunt ameninţaţi cu violenţe.
“De ce se plimbă în continuare prin Serbia fără să fie bătut?”, era scris recent pe canal.
Procuratura a confirmat pentru AFP că este la curent cu existenţa grupului, adăugând că a deschis anchete asupra “mai multor” mesaje de acest fel.
În spatele canalului ‘Vulturii răi’ se află Aleksandr Lîsov, un rus cu legături cu Wagner şi cu naţionaliştii sârbi.
În noul cartier general al Wagner din Sankt-Petersburg, Aleksandr Lîsov dispune de un birou de unde organizaţia sa lucrează, potrivit acestuia, în “domeniile informaţiilor, umanitar şi cultural”.
El dezminte că le cere altora să ia ca ţintă disidenţi ruşi din Serbia. Cu toate acestea, nu are o părere bună despre ruşii care fug din ţară.
“Încercăm să transmitem publicului mesajul că aceşti oameni din Serbia nu au niciun drept să reprezinte poporul sârb”, a spus el pentru AFP.
“Ei nu sunt împotriva operaţiunii speciale ruse, ci contra Rusiei însăşi”, a adăugat el.
Într-un video online publicat recent, Aleksandr Lîsov este văzut în sediul Wagner vorbind cu Damnjan Knezevic, un sârb care conduce un grup ultranaţionalist pro-Kremlin numit ‘Patrula poporului’.
“M-a contactat prin prieteni comuni şi mi-a cerut să organizez un tur. Aş organiza un astfel de tur pentru orice cetăţean sârb”, a explicat Aleksandr Lîsov.
Întâlnirea a avut loc în contextul în care circulă fotografii cu o frescă dedicată grupului Wagner pictată în centrul Belgradului, arătând oameni care calcă în picioare un drapel albastru şi alb folosit de cei care se opun războiului.
După ce a văzut imaginile, Peter Nikitin, liderul unui grup de ruşi disidenţi din Serbia, a recunoscut drapelul. El spune că este cel care a fost furat de la grupul său când mai mulţi membri ai acestuia au fost bătuţi de persoane necunoscute.
“Acum ştim cine a făcut asta”, a spus el pentru AFP.
Disidenţii nu intenţionează să tacă, în ciuda înmulţirii ameninţărilor.
“Mai multe persoane, inclusiv sârbi, mi-au trimis avertismente vagi. Nu pot să spun că mă simt în siguranţă”, a declarat Vladimir Volokonski.
