Turcia ar putea evalua separat cererile de aderare la NATO ale Finlandei şi Suediei, a declarat joi ministrul de externe turc Mevlut Cavusoglu, într-o conferinţă de presă comună cu secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, la Ankara, transmite Reuters, potrivit agerpres.
Stoltenberg a cerut Turciei să ratifice protocolul de aderare atât pentru Finlanda, cât şi pentru Suedia, adăugând că lupta împotriva terorismului se va afla pe agenda Summitului NATO de la Vilnius.
Citeşte şi: Ce jocuri poate face Rusia prin România? – Black News
Până în prezent, 28 dintre cele 30 de state membre ale NATO au ratificat protocoalele de aderare ale Suediei şi Finlandei la această organizaţie. Ungaria şi Turcia încă nu au finalizat această procedură.
În timp ce ratificarea de către Ungaria este aşteptată conform promisiunilor Budapestei, Turcia a ridicat numeroase obiecţii, printre altele acuzând Suedia că nu adoptă o poziţie suficient de dură faţă de kurzi şi de alte grupări considerate organizaţii teroriste de către Ankara.
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan susţine că Suedia adăposteşte membri ai Partidului Muncitorilor din Kurdistan (PKK), formaţiune considerată organizaţie teroristă de Turcia şi de Uniunea Europeană.
Unii analişti politici sunt de părere că poziţia lui Erdogan este influenţată de faptul că în Turcia vor avea loc alegeri în luna mai.
La scurt timp după Summitul de la Madrid (28-30 iunie 2022), Suedia şi Finlanda au ajuns la un acord cu Ankara. Cele două ţări nordice şi-au exprimat sprijinul pentru Turcia în combaterea ameninţărilor la adresa securităţii sale naţionale şi au promis că vor facilita expulzarea suspecţilor urmăriţi de autorităţile turce.
Citeşte şi: 39 de migranţi au murit într-un accident de autocar în Panama – Black News
Ulterior, Turcia le-a prezentat celor două ţări nordice cereri de extrădare pentru 33 de persoane, majoritatea considerate ”terorişti” de către Ankara. Extrădările militanţilor kurzi sau ale personalităţilor ostile regimului turc refugiate în Suedia constituie aspectul cel mai delicat al cererilor formulate de Turcia.
Decizia Suediei de a autoriza în luna ianuarie o manifestaţie în faţa ambasadei Turciei la Stockholm, în cursul căreia a fost ars un exemplar din Coran, a cauzat o reacţie dură din partea Ankarei, care practic a suspendat candidaturile celor două ţări la NATO.
