Junta la putere în Myanmar intenţionează să organizeze o anchetă naţional de recensământ în octombrie 2024, a anunţat vineri presa de stat, un indiciu care stârneşte temeri legate de o nouă amânare a alegerilor promise iniţial în 2023, notează AFP, potrivit agerpres.
Operaţiunea urmează să dureze două săptămâni cu începere de la 1 octombrie 2024, a raportat cotidianul Global New Light of Myanmar, citându-l pe ministrul imigraţiei şi populaţiei.
Citeşte şi: Extrema dreaptă se consolidează în Austria – Black News
Armata la putere promite că va organiza alegeri naţionale de când a răsturnat în februarie 2021 guvernul civil condus de Aung San Suu Kyi.
Dar militarii, care intenţionau iniţial să organizeze alegeri înainte de august, au invocat motive de securitate şi logistică pentru amânarea termenului, într-o ţară pradă unui violent conflict civil care scapă parţial de sub controlul lor.
Şeful juntei, Min Aung Hlaing, a declarat că este necesar un recensământ pentru a se asigura că listele alegătorilor sunt “corecte” în ţara cu aproximativ 54 de milioane de locuitori, un indiciu care sugerează că această etapă este prealabilă votului.
Un scrutin va fi organizat doar atunci când situaţia va fi “stabilă”, a mai afirmat liderul.
La începutul lui februarie, junta a prelungit starea de urgenţă pentru încă şase luni, admiţând că o treime din cele 330 de districte ale Birmaniei se aflau în afara “controlului lor total” – un alt anunţ indicând o amânare a alegerilor.
Observatori internaţionali au avertizat deja că alegeri libere şi corecte nu pot avea loc în condiţiile actuale, Statele Unite mergând până acolo încât au denunţat o “impostură”, în timp ce Moscova, aliata juntei din Naypyidaw, şi-a exprimat susţinerea.
În pofida eforturilor diplomatice întreprinse de Naţiunile Unite şi Asociaţia Naţiunilor din Asia de Sud-Est (ASEAN), dialogul dintre armată şi opoziţie rămâne în impas.
Figură a mişcării pro-democraţie, Aung San Suu Kyi a fost condamnată în decembrie la 33 de ani de închisoare pentru o multitudine de acuzaţii, după un proces-fluviu denunţat ca fiind politic de către grupurile pentru apărarea drepturilor omului.
Militarii şi-a justificat puciul prin fraude masive în timpul alegerilor legislative din noiembrie 2020, câştigate detaşat de partidul condus de Aung San Suu Kyi, acuzaţii nefondate, potrivit observatorilor internaţionali.
