Referendumul constituţional din Uzbekistan, care propune întărirea puterii preşedintelui Şavkat Mirzioev, ce dă asigurări că vrea să deschidă o nouă eră de dezvoltare în această fostă republică sovietică din Asia Centrală, a fost aprobat cu peste 90% din voturi, a anunţat luni Comisia Electorală, potrivit AFP, scrie agerpres.
Printre principalele măsuri se numără trecerea de la mandatul de cinci ani la unul de şapte ani şi resetarea celor două mandate prezidenţiale, ceea ce i-ar permite teoretic actualului şef al statului, în vârstă de 65 de ani, să rămână la putere până în 2040.
Citește și : Blocul de opoziţie din Turcia condus de HDP îl va susţine pe rivalul lui Erdogan la alegerile prezidenţiale
Conform rezultatelor preliminare, schimbarea de Constituţie a fost aprobată cu 90,21% din voturi, la o rată de participare de 84,54%, un rezultat fără surpriză. Uzbekistanul este considerat de numeroase ONG-uri un stat autoritar, în ciuda unor reforme recente.
Autorităţile au susţinut în timpul campaniei că modificarea a două treimi din Constituţie va permite democratizarea ţării şi îmbunătăţirea vieţii celor 35 de milioane de locuitori, ale căror drepturi sunt încălcate de mult timp de un regim represiv. Însă preşedintele Mirzioev va fi principalul beneficiar.
Mirzioev a încercat să prezinte o imagine mai modernă începând din 2016 şi odată cu moartea predecesorului său, autoritarul Islam Karimov, al cărui prim-ministru fidel a fost timp de 13 ani.
Printre noutăţi, interzicerea pedepsei cu moartea şi respectarea drepturile omului sunt prevăzute în Constituţie în acest ‘Nou Uzbekistan’ echitabil pe care îl promite Mirzioev.
Adoptarea noii Constituţii nu a fost pusă în niciun moment la îndoială, după o campanie unidirecţională, într-un stat unde presa este în mare măsură controlată. Iar singura încercare de a i se opune a fost înăbuşită în sânge.
Citește și : Polonia şi alte patru state membre UE au convenit o serie de restricţii privind cerealele din Ucraina
În iulie 2022, în Karakalpakstan, manifestaţiile împotriva unui amendament constituţional, retras între timp şi care ar fi redus autonomia acestui teritoriu imens şi sărac din nordul ţării, s-au încheiat cu 21 de morţi, conform unui bilanţ al autorităţilor.
